România va acorda expertiză țării noastre în domeniul finanțărilor europene. În acest sens, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene al României va delega în noiembrie, anul curent, cinci experți în Republica Moldova, pentru a demara procesul propriu-zis, transmite agenția de presă IPN.

Subsecretarul de stat al MIPE, Răzvan Popescu, a declarat că este un moment istoric pentru Republica Moldova, care necesită implicarea tuturor, și că este esențial să fie comunicați pașii importanți pe care îi parcurge Moldova în direcția integrării europene, contribuind astfel la o înțelegere corectă și clară a acestui proces complex.

Potrivit lui, România rămâne un partener de nădejde pentru Republica Moldova, oferind sprijin atât în plan instituțional, cât și în cadrul proiectelor comune, menite să aducă beneficii concrete pentru cetățeni.

„Acțiunile României în sprijinul Republicii Moldova vor continua și se vor amplifica în perioada următoare. Angajamentul României de a furniza sprijin practic Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, în bază de parteneriat strategic bilateral, rămâne unul dintre cele mai importante obiective de politică externă pentru statul român”, a notat subsecretarul MIPE România.

Oficialul s-a referit și la programele bilaterale pentru schimb de experiență, la nivel de lucru, menite să susțină consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul afacerilor europene. În perioada următoare va fi semnată declarația comună care să pună baza unei cooperări aprofundate în ceea ce privește practicile europene, în beneficiul ambelor țări.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Programului de formare profesională „Valori românești în domeniul afacerilor europene”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și realizat în parteneriat cu Institutul Diplomatic Român.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#expertiză #finanțare europeană #Romania

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.