Un val de zeci de mii de imigranți ar putea ajunge în curând în Italia. Este vorba despre asiatici și africani aflați în prezent în centrul și în nordul Europei. Ei ar putea fi trimiși în Italia din diferite țări europene în baza noului Pact UE privind azilul și migrația.

Un val de zeci de mii de imigranți ar putea da mari bătăi de cap autorităților italiene. Practic, Italia s-ar putea umple de imigranți dacă țările europene aplică o prevedere UE intrată în vigoare în această vară. Imigranții se află acum în centrul și din nordul Europei.

Mai multe țări europene au anunțat că intenționează să „aplice regulile prevăzute” de noul Pact UE privind azilul și migrația, transmite Mediafax.

După Germania, Elveția și Austria, Finlanda și Suedia au confirmat și ele că ar putea transfera imigranții în Italia.

Aceasta include și Roma, care, conform datelor Eurostat pentru 2025, ar putea fi nevoită să primească înapoi peste 24.000 de persoane. Este vorba despre imigranți care, după ce au debarcat în Italia, s-au îndreptat spre Europa de Nord.

Noul Pact UE privind azilul și migrația a intrat în vigoare pe 12 iunie. Autoritățile de la Helsinki au explicat că „intrarea în vigoare a regulamentului UE privind gestionarea azilului și migrației permite reluarea transferurilor și că astfel de transferuri către Italia sunt în curs de pregătire”.

Spre deosebire de țările nordice, Franța nu va aplica noile prevederi, susțin unele surse de la Paris. Francezii vor să colaboreze cu italienii pentru a reduce fluxul de imigranți din Tunisia și Libia.

Prevederile pactului nu privesc doar Italia. Imigranți ar putea fi trimiși din diferite țări europene către Grecia și Spania. Madridul, de exemplu, se așteaptă să primească minimum 10.000 de persoane.

Iminenta criză a provocat scandal politic în Italia. Adversarii politici ai premierului Giorgia Meloni au profitat de ocazie pentru a lovi în șefa Guvernului și în aliații ei de guvernare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#imigranti #Italia #nou val

Uniunea Europeană nu se așteaptă să apară probleme în aprovizionarea cu energie în această iarnă, dar se așteaptă la prețuri „foarte mari” la petrol și gaze, a declarat marți, 29 septembrie, comisarul european Dan Jorgensen, la reuniunea de la Dublin a miniștrilor Energiei din statele membre, transmite Agerpres.

Având în vedere criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu, „nu există nicio îndoială că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”, a subliniat Dan Jorgensen.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a continuat Dan Jorgensen.

În acest context, comisarul european intenționează să relaxeze anumite reguli.

Pentru a „detensiona piața”, Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unui regulament european referitor la emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, un gest favorabil companiilor din sector.

Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește norme pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea cu precizie a emisiilor de metan în sectorul energetic al Uniunii Europene. În conformitate cu acest regulament, importatorii de gaze și petrol din UE trebuie să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate cu aprovizionarea lor, începând din ianuarie 2027, pentru a limita scurgerile.

În contextul creșterii prețurilor la combustibili legate de războiul din Orientul Mijlociu, Emmanuel Macron i-a trimis recent o scrisoare Ursulei von der Leyen, solicitând modificarea anumitor reglementări europene. Președintele francez a cerut în special o amânare cu un an a normelor comunitare privind emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant.

Amânarea acestui regulament, din 2027 până în 2028, va depinde de aprobarea statelor membre și a Parlamentului European.

Această lege se confruntă cu opoziția mai multor țări producătoare de combustibili fosili, în special a Statelor Unite, care o consideră o constrângere și susțin că le-ar putea împiedica exporturile.

În schimb, organizațiile de mediu se opun unei amânări, afirmând că această amânare nu ar avea niciun impact asupra prețurilor la energie, dar ar marca un nou regres în politica climatică europeană.