Igor Grosu afirmă că raportul privind depozitul de muniții de la Cobasna a fost publicat acum, pentru a diminua din sperietorile rusești. În opinia sa, în circumstanțe critice, informațiile despre obiectiv deveneau narative pentru propagandă și manipulare.

„Locații de depozitare sunt nu numai la noi. Sunt în Rusia. Sunt în Ucraina. Din puncte de vedere a ingineriei ele erau prevăzute. (…) Plus, consumul de muniții, exercițiile, grupul operativ trebuiau să ducă la diminuare cantității. Ce era mai de preț, a fost evacuat când se putea face, pe cale ferată, tranzitând Ucraina. (…) Lucrurile erau mai mult inflamate, decât realitate”, a declarat Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a fost mai pesimist în declarații, menționând că nici un președinte al țării până acum nu a vizitat Cobasna. Deputatul consideră că ar putea exista și provocări pe Nistru.

Vasile Tarlev se pare că nu prea a citit raportul serviciilor speciale, menționând inițial că depozitul de la Cobasna reprezintă pericol și deranjează nu doar Moldova, dar și alte state. Când jurnaliștii i-au spus că Serviciul de Informații și Securitate afirmă că nu riscurile sunt supraapreciate, parlamentarul a declarat că „trebuie văzut cine l-a scris și la comanda cui”.

#Cobasna #depozit #deputati #munitii #riscuri

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.