Kabul se confruntă cu o criză gravă de apă și riscă să devină prima capitală modernă care rămâne complet fără apă, potrivit unui raport Mercy Corps.

Cauzele crizei sunt multiple: creșterea rapidă a populației, schimbările climatice, gestionarea deficitară a resurselor și extracția excesivă de apă subterană. Orașul consumă anual cu 44 de milioane de metri cubi mai multă apă decât poate fi regenerată natural. Nivelul apei subterane a scăzut cu până la 30 de metri în ultimii 10 ani.

Apa disponibilă este adesea contaminată – până la 80% din rezerve sunt afectate de latrine săpate în pământ și poluare industrială. Locuitorii, precum Ahmad Yasin, sapă fântâni adânci cu mari sacrificii financiare, dar apa nu este potabilă. Cei mai săraci depind de moschei sau cisterne, iar copiii lipsesc de la școală pentru a căra apă.

Femeile sunt cele mai afectate, fiind nevoite să străbată orașul în condiții de risc, într-un context în care regimul taliban le limitează libertatea de mișcare.

Criza este agravată de instabilitatea politică, lipsa ajutoarelor externe și fondurile internaționale blocate. Doar o mică parte din finanțarea necesară pentru apă și salubritate a fost livrată. Dacă tendințele continuă, Kabul ar putea rămâne fără apă subterană până în 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apa #criza #Kabul

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.