Un prezervativ rar care datează din jurul anului 1830 a fost expus la Rijksmuseum din Amsterdam. „Suvenirul de lux” din secolul al XIX-lea este decorat cu o gravură care reprezintă o călugăriţă şi trei clerici în ipostaze provocatoare și care a devenit prima soluție contraceptivă a fost adăugat la colecția de artă a muzeului.

Acest contraceptiv, vechi de aproape 200 sute de ani, a fost probabil fabricat din apendicele unei oi și prezintă o gravură erotică care înfățișează o călugăriță parțial dezbrăcată arătând spre organele genitale a trei clerici, precum și fraza „Voila, mon choix” („Iată, alegerea mea” – n.r.). Ar putea fi un suvenir de bordel, din care doar două au fost conservate, a precizat muzeul Rijksmuseum într-un comunicat.

Curatoarea muzeului Rijksmuseum Joyce Zelen a declarat că gravura face delibera aluzie la mitul grec al Judecății de la Paris, în care un prinț troian este rugat să aleagă cea mai frumoasă dintre cele trei zeițe. „Așa că noi credem că cel care a achiziționat prezervativul ar fi fost destul de sofisticat și bine educat”, a explicat ea.

În urmă cu șase luni, Sala de Gravuri a muzeului a cumpărat prezervativul cu 1.000 de euro la o licitație din Harlem, cu sprijinul F.G. Waller Fonds. Prezervativul a fost expus într-o vitrină de sticlă în această săptămână, ca piesă centrală a unei mici expoziții de la Rijksmuseum, intitulată „Safe Sex?”, care prezintă gravuri și desene olandeze și franceze pe teme legate de sănătatea sexuală, dedicată prostituției și sexualității în secolul al XIX-lea, potrivit site-ului muzeului. Expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii noiembrie la Rijksmuseum. Colecția Sălii de Gravuri cuprinde aproximativ 750.000 de gravuri, desene și fotografii. Pe lângă lucrările pe hârtie, colecția include și numeroase imprimări pe alte materiale. Acesta este primul exemplu din colecția Rijksmuseum al unei gravuri imprimate pe un prezervativ.

În trecut, prezervativele erau confecționate din pânză, membrane animale sau chiar carapace de broască țestoasă, de aceea nu prea reușeau să ofere protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală precum sifilisul sau să prevină sarcina, scrie The Guardian. „În anii 1830, când a fost fabricat acest prezervativ, utilizarea prezervativelor era încă dezaprobată, în special de către biserică”, a declarat Zelen. „Erau vândute mai ales sub tejghea la bordeluri sau frizerii, deși există unele rapoarte despre magazine de lux care ofereau”. Ca orice reclamă eficientă, suvenirul promoțional expus la Amsterdam a reușit să își flateze consumatorul, măsurând 20 cm în lungime. „Ne-am uitat la el cu lumină UV și bănuim că nu a fost niciodată folosit cu adevărat”, a precizat Zelen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Amsterdam #muzeu #prezervativ

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.