Un procuror din sudul țării a fost sancționat disciplinar cu ”avertisment” de Colegiul responsabil din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), printr-o decizie emisă în data de 20 iunie curent, după ce a fost prins că a dus de nas un moldovean. Este vorba de Alexandru Sorocean, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Cahul și șef interimar al Oficiului Taraclia. Procedura a fost inițiată în urma unei sesizări depusă de un membru al CSP. De asemenea, isprava procurorului a fost reflectată într-o investigație jurnalistică publicată de portalul de știri Crime Moldova.

În speță, Colegiul de disciplină a stabilit că procurorul Alexandru Sorocean a refuzat nejustificat, timp de mai mulți ani, să elibereze un apartament vândut încă din 2021. Motivul invocat – nu are un alt loc de trai.

Victima, Vitalie Lungu, a cumpărat apartamentul pentru sine, însă muncește în Germania. Articolul integral poate fi citit pe Crime Moldova.

„Muncesc de mai mulţi ani peste hotare. Acum sunt în Germania. Am cumpărat locuinţa ca să am unde sta atunci când revin la baştină. Dar nu am dormit nicio noapte acolo. Mă adăpostesc rudele”, a declarat bărbatul.

Membrul CSP susține că acest caz „evidențiază o atitudine nedemnă, o conduită incompatibilă cu statutul de procuror, constând în refuzul nejustificat și de lungă durată al procurorului Sorocean de a elibera un apartament pe care l-a vândut încă din 2021 și în care continuă să locuiască fără consimțământul unuia dintre coproprietari”.

„În calitate de autor al sesizării, consider că această hotărâre reprezintă un semnal necesar de intoleranță față de comportamentele care afectează onoarea și prestigiul instituției Procuraturii. Un procuror este chemat să apere legea și drepturile fundamentale ale cetățenilor, nu să le încalce prin acțiuni care trădează cinism, abuz de statut și lipsă de integritate. Răspundere disciplinară trebuie să fie proporțională cu prejudiciul adus imaginii Procuraturii, iar în astfel de situații este esențial ca publicul să simtă că legea este egală pentru toți, inclusiv pentru cei care o aplică”, menționează Andrei Cebotari, membru CSP.

În Declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2021, Alexandru Sorocean a raportat că a vândut cu 45.000 de euro apartamentul cu suprafaţa de 66,9 metri pătraţi. Omul legii a raportat un teren pentru construcţii oferit de Primăria din Căuşeni. Însă nu a declarat niciun teren în Chişinău sau în altă localitate.

#apartament #isprava #procuror

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china