Angajații Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) sunt acuzați că ar fi accesat datele cu caracter personal ale fostului ofițer SIS, actualul șef-interimar al Direcției Generale Urmărire penală din cadrul CNA, Eugeniu Rurac.

Într-o plângere depusă pe numele Procurorului General Interimar, Ion Munteanu, Rurac anunță că l-a data de 25 iunie 2022, un angajat al IPRE ”a accesat ilegal datele despre viața mea personală și anume informațiile cu privire domiciliul și proprietatea imobiliară în care locuiesc cu familia”.

”ASP m-a informat că la data de 25.06.2022, Institutul pentru Politici și Reforme Europene mi-a accesat datele mele cu caracter personal și anume informațiile cu privire la imobilul (apartamentul) în care am domiciliu. Atrag atenția, că la momentul accesării de către funcționarul IPRE a datelor mele personale, eu eram angajat al Serviciului de Informații și Securitate, iar datele mele erau protejate prin Legea nr. 170 din 19.07.2007 privind statutul de ofițerului de informații și securitate”, mai spune Rurac.

Eugeniu Rurac cere identificarea și atragerea la răspundere penală a angajatului IPRE care ar fi comis ilegalitatea. Institutul pentru Politici și Reforme Europene nu a comentat, deocamdată, acuzațiile.

Director IPRE, membru al Comisiei e selectare a candidatului la funcția de procuror-șef al PCCOCS

Eugeniu Rurac este și unul dintre candidații la șefia Procuratura Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). La 24 ianuarie, Rurac a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor privind constituirea comisiei de selectare a candidatului la funcția de procuror-șef al PCCOCS și excluderea din Comisie lui Iulian Groza, director executiv al IPRE ”din motiv că acesta nu întrunește condițiile prevăzute de Lege cu privire la procuratură”.

În această dimineață, Iulian Groza a scris pe Facebook că acest concurs trebuie anulat imediat.

„Astăzi, dimineața am sesizat Consiliul Superior al Procurorilor privind încercări din partea unor persoane interstate de a exercita intimidări și presiuni asupra mea în calitate de membru al Comisiei Speciale pentru pre-selecția candidaților pentru funcția de procuror – sef al PCCOCS. Consider că acest concurs este lovit de vicii, iar integritatea și credibilitatea procesului de selecție si a rezultatelor concursului sunt afectate grav. Consider ca acest concurs trebuie anulat”, scrie Groza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#IPRE #PCCOCS #SIS

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china