Un restaurant din apropiere de Tel Aviv, Israel, serveşte carne de pui obţinută în laborator, prezentată drept un produs ecologic ce poate răspunde cererii tot mai mari de alimente din partea unei populaţii în creştere. Restaurantul numit „The Chicken” („Puiul’”) serveşte burgeri într-un cadru inedit în care oaspeţii pot să vadă prin ferestre laboratorul în care tehnicienii lucrează în spatele unor cuve mari din inox.

În laborator, celulele extrase din ouă de pui fertilizate sunt cultivate în bioreactoare şi hrănite cu lichide de origine vegetală bogate în proteine, grăsimi, zahăr, minerale şi vitamine. Datorită acestor lichide nutritive, celulele se dezvoltă la fel ca în corpul animalului şi devin ţesut muscular şi grăsime. La sfârşitul procesului, lichidul este îndepărtat din reactorul din care este colectată carnea artificială. Rezultatul: ajunge în farfurie.

„A fost delicios”, a declarat o clientă a restaurantului, care a făcut rezervare cu câteva luni înainte. „Dacă nu ştiam, aş fi crezut că este un burger de pui ca oricare altul”.

Prima țară care a aprobat comercializarea cărnii crescute în laborator, realizată din proteine pe bază de plante este Singapore, unde în luna decembrie 2020 a fost servită în premieră carne de pui artificială la un restaurant.

Prima friptură „in vitro”, concepută din celule stem de vacă de un om de ştiinţă olandez de la Universitatea Maastricht, Mark Post, a fost prezentată în 2013. De atunci, au fost create mai multe întreprinderi în acest sector.

Pot veganii consuma pui in vitro? E carnea artificială „cușer”?

Israelianul Ido Savir, om de ştiinţă vegan, consideră că se află în „prima linie a unei revoluţii alimentare” ce urmăreşte să producă hrană, limitând în acelaşi timp impactul asupra mediului.

Carnea in vitro este o modalitate prin care s-ar putea „creşte securitatea alimentară în întreaga lume, printr-un proces durabil, prietenos cu animalele şi eficient”, a a spus el.

Producţia mondială de carne se preconizează că va creşte cu 15% până în 2027, a indicat în 2018 FAO, agenţia ONU pentru alimentaţie şi agricultură.

Annabelle Silver, o altă clientă a restaurantului din Tel Aviv, care nu mai mâncase produse din carne de câţiva ani, a declarat că „este incredibil” să ai carne în farfurie fără să te simţi vinovat pentru bunăstarea animalelor. „Unul dintre motivele pentru care am devenit vegetariană este acela că (industria cărnii) nu este etică, nu este sustenabilă”, a explicat ea.

Însă puiul in vitro este carne? Vegetarienii nu sunt singurii care îşi pun această întrebare în Israel, unde mulţi localnici respectă regulile cuşer, codul alimentar al iudaismului.

Rabinul Eliezer Simcha Weisz, membru al Marele Rabinat al Israelului, consideră că obţinerea cărnii care respectă mediul şi animalele ar putea rezolva unele „probleme din lume” şi că puiul de laborator ar putea fi etichetat în curând cuşer.

Pentru activista vegană Tal Gilboa, carnea cultivată în laborator trebuie să fie mai presus de toate un prim-pas către vegetarianism. „Populaţia lumii creşte cu o viteză nebună”, iar singura modalitate de a răspunde la aceasta va fi prin tehnologie”, a declarat ea.

#artificial #restaurant #Tel Aviv

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.