Membrii consiliului local din Varin, un sat din Slovacia, au votat împotriva cerinței procurorilor de stat de a redenumi o stradă care poartă numele lui Monsignor Jozef Tiso, liderul fascist care a condus Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie Digi 24, cititând BBC.

Un singur consilier a votat pentru schimbarea indicatorului stradal care poartă numele „Tisova” – toți ceilalți au votat împotriva propunerii.

Situația ar putea ajunge acum la curtea de justiție, în timp ce consiliul dorește să organizeze un referendum prin care localnicii să decidă dacă strada va fi sau nu redenumită. Cu puțin timp în urmă, activiștii au rupt din nou indicatorul stradal.

Membrii consiliului local au fost puși sub acuzare pentru că au încălcat legile împotriva extremismului din Slovacia, după ce au refuzat să redenumească strada, dar acuzațiile au fost respinse mai târziu de un procuror special.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tiso a condus statul slovac clero-fascist și a fost un client al Germaniei naziste, între anii 1939 – 1945. El a fost arestat la finalul războiului și spânzurat de autoritățile cehoslovace. Totuși, unii clerici catolici încă îl mai consideră pe Tiso un erou de extremă dreaptă.

Sub conducerea sa, între 70.000 și 90.000 de evrei din Slovacia, inclusiv cele 25 de familii de evrei din localitatea Varin, au fost deportați și uciși în timpul Holocaustului.

Slovacia a fost singura țară europeană care a plătit în timpul războiului ca Germania nazistă să îi ia cetățenii evrei.

#criminal de război #Germania nazistă #Slovacia

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.