Organizatorii Jocurilor Olimpice l-au concediat pe Kentaro Kobayashi pentru o glumă pe care acesta făcut-o despre Holocaust, în anii 1990. Gluma pe care a făcut Kobayashi, ca parte dintr-un spectacol de comedie pe care acesta l-a susținut acum 30 de ani, a reapărut recent în mass-media din Japonia, anunță Reuters. „Am aflat că domnul Kobayashi a folosit în trecut comentarii care au insultat un fapt tragic din istorie”, a spus Seiko Hashimoto, președintele comitetului de organizare al Jocurilor Olimpice.

Anterior, Centrul Simon Wiesenthal a publicat o declarație prin care condamna comportamentul din trecut al lui Kobayashi. „Orice asociere a acestei persoane cu Jocurile Olimpice de la Tokyo ar insulta memoria a șase milioane de evrei și ar aduce o batjocură crudă sportivilor paralimpici”, a declarat Abraham Cooper, rabin și director global de acțiune socială al centrului.

Această informație vine după ce s-a renunțat recent la compoziția unui cunoscut muzician japonez. Despre acesta au ieșit la iveală detalii despre comportamentul său abuziv și agresiv pe care l-a avut în trecut.

La începutul acestui an, șeful comitetului de organizare al Jocurilor Olimpice și-a dat demisia după ce a făcut observații sexiste, iar un alt director important din cadrul comitetului de organizare a fost și el demis după ce a făcut comentarii disprețuitoare legate de o animatoare japoneză foarte populară.

55% dintre japonezi vor oprirea desfășurării Olimpiadei

Doar o treime din japonezi și-au administrat până acum cel puțin o doză de vaccin, alimentând îngrijorarea publicului că Jocurile Olimpice s-ar putea transforma într-un focar COVID. Deja 87 de persoane din satul olimpic, inclusiv sportivi, au fost depistați pozitiv la testarea COVID, forțând retragerea sportivilor și determinându-i pe colegi să se izoleze.

În acest context, fostul premier al Japoniei, Shinzo Abe, un cunoscut promotor al Jocurilor Olimpice de la Tokyo, a decis să nu participe la ceremonia de deschidere, după ce guvernul japonez a declarat stare de urgență în oraș și a impus noi restricții pentru prevenirea infectărilor.

Într-un sondaj recent realizat în ziarul japonez Asahi, 68% dintre respondenți și-au exprimat îndoiala cu privire la capacitatea organizatorilor de a controla infecțiile cu coronavirus, 55% spunând că se opun continuării desfășurării Jocurilor Olimpice.

#Jocurile Olimpice

Republica Moldova se află într-un moment decisiv. Independența, integrarea europeană, războiul din Ucraina, relația cu România și problema transnistreană sunt teme care vor defini viitorul țării, ajunsă la 35 de ani de independență.

Sunt voci din opoziția parlamentară și din mediul de experți care consideră că speranța într-o integrare rapidă, cu încheierea negocierilor în 2028 și semnarea Tratatului de aderare în 2030, nu mai este atât de sigură. Problema nu ar fi la Chișinău, ci la Bruxelles. În acest moment, nimeni nu pare dispus să-și asume un calendar clar pentru extindere, nici măcar în cazul statelor din Balcanii de Vest, mult mai avansate în proces și care negociază de peste un deceniu.

În același timp, puțini își doresc astăzi o „decuplare” a Republicii Moldova de Ucraina. Iar Ucraina, în situația actuală, nu pare a fi un caz fezabil pentru o integrare rapidă. În aceste condiții, Moldova are nevoie de realism, de un plan clar și de o strategie pentru orice scenariu. Integrarea europeană trebuie să rămână obiectivul prioritar, dar trebuie luat în calcul și posibilitatea unui drum mai lung.

Cât de realist este obiectivul ca R. Moldova să semneze Tratatul de aderare la UE în 2028?
Ce trebuie să facă guvernarea până în 2028 pentru ca acest obiectiv să nu rămână doar un slogan electoral?
Care sunt cele mai dificile reforme pe care R. Moldova trebuie să le realizeze pentru a deveni stat membru al UE?
Cum explică guvernarea asistența financiară consistentă oferită de UE și percepția tot mai răspândită în rândul cetățenilor că o parte din aceste fonduri ar putea fi deturnate sau „spălate”?
Poate R.Moldova deveni membră a UE înainte de soluționarea problemei transnistrene?
Poate reintegrarea regiunii să aibă loc deja în interiorul Uniunii Europene?
Ce se va întâmpla cu trupele ruse și cum poate fi realizată o reintegrare pașnică?
Dacă drumul spre UE va fi mai lung, va exista curajul de a identifica o alternativă realistă, fără a renunța la obiectivul european?
Există riscul ca societatea să aibă așteptări prea mari de la Uniunea Europeană și să fie dezamăgită dacă schimbările nu vor veni suficient de repede?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 21 august, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este deputatul Marcel Spatari, președintele comisiei parlamentare pentru integrarea europeană.