Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, a anunțat că va depune un recurs împotriva hotărârii emisă pe 25 noiembrie de Curtea de Apel Centru. Instituția precizează că decizia instanței vizează „un singur bun imobil”, și nu 800, așa cum a susținut Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române, transmite Newsmaker.md. Mitropolia a precizat anterior că, Curtea de Apel Chișinău a dispus anularea, dar nu a declarat nul contractul de dare în folosință gratuită semnat în 2003 între Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei, decizie în baza căreia Mitropolia Basarabiei a depus ulterior o cerere în instanță.

„Or cauza este în examinare în recurs și nu există până la moment o decizie a Curții Supreme de Justiție”, a adăugat mitropolia.

Instituția a adăugat că marți, 25 noiembrie, Curtea de Apel Centru a respins apelul depus de Mitropolie publică „Cadastrul Bunurilor Imobile” împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău. Aceasta din urmă, potrivit instituției, admisese cererea Mitropoliei Basarabiei de anulare a unor hotărâri prin care se refuzase înregistrarea unei decizii a Curții de Apel Chișinău din 2023.

„Cererea Mitropoliei Basarabiei a fost bazată pe Decizia Curții de Apel Chișinău din 05.04.2023 prin care a fost anulat (și nu declarat nul) Contractul de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură din 04.01.2003 între R. Moldova (prin Ministerul Culturii) și Mitropolia Moldovei – care nu este irevocabilă inclusiv la data acestei Expuneri – or cauza este în examinare în recurs și nu există până la moment o decizie a Curții Supreme de Justiție pe litigiul respectiv inițiat în a. 2010 de Mitropolia Basarabiei”, a declarat Mitropolia Moldovei.

De asemenea, instituția a mai adăugat că „decizia Curții de Apel din 05.04.2023 nu a dispus rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea dreptului de folosință a Mitropoliei Moldovei”.

Potrivit Mitropoliei Moldovei, cererea Mitropoliei Basarabiei s-a referit la un singur bun imobil și nu la 800. Conform sursei citate este vorba de clădirea și terenul bisericii Sfântul Arhanghel Mihail din Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni. La fel, conform Mitropoliei Moldovei, „cererea Mitropoliei Basarabiei nu a fost depusă contra Mitropoliei Moldovei – respectiv Mitropolia Moldovei nu a figurat ca pârât în proces”.

„Cererea Mitropoliei Basarabiei a fost depusă în procedură incorectă cu încălcarea competenței și procedurii – or, conform art. 331 alin. 6 al Codului Civil al R. Moldova – (6) În cazul în care în temeiul actului juridic nul sau anulat s-a dobîndit un drept prin înregistrarea într-un registru de publicitate prevăzut de lege, iar titularul în folosul căruia este înregistrat dreptul nu își dă consimțămîntul la radiere, dreptul dobîndit se radiază doar pe calea acțiunii în rectificare.

Astfel, odată ce cererea Mitropoliei Basarabiei era îndreptată spre preluarea de la Mitropolia Moldovei a unui drept înregistrat în Registrul bunurilor imobile – aceasta putea fi înaintată și examinată exclusiv în ordinea procedurii civile – și urma să fie depusă contra Mitropoliei Moldovei și nu a I.P. Cadastrul Bunurilor Imobile / ASP RM”, a declarat mitropolia.

Instituția a mai spus că, „în pofida celor expuse, prima instanță a primit spre examinare și a admis acțiunea Mitropoliei Basarabiei, iar Curtea de Apel Centru a menținut hotărârea – situație în care Mitropolia Moldovei va depune recurs”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mitropolia Basarabiei anunța despre o nouă victorie în instanță împotriva Mitropoliei Moldovei și a Întreprinderii de Stat „Cadastrul Bunurilor Imobile”, după ce, pe 25 noiembrie, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel a cadastrului de stat. Decizia confirmă dreptul Mitropoliei Basarabiei de a solicita ștergerea unor „drepturi de folosință” înscrise în mod ilegal în registrul bunurilor imobile pe numele Mitropoliei Moldovei pentru peste 800 de biserici cu statut de monument istoric din Republica Moldova.

Mitropolia Basarabiei câștigă în instanță dreptul asupra bisericilor istorice

#hotarare #imobil #Mitropolia Basarabiei #Mitropolia Moldovei #recurs

România se pregătește pentru iernile grele în contextul amenințărilor tot mai mari la adresa securității energetice. S-au făcut investiții importante la mai multe depozite de gaze, menite să crească rezervele pentru sezonul rece. Autoritățile de peste Prut au explicat, la Conferința Națională RO 3.0 „Securitatea energetică în fața schimbărilor climatice” cum este protejată producția, rețelele, dar și consumatorii, scrie Antena3.ro.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze este în acest moment mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă autoritățile spun că stocul de gaze nu este singurul factor care contează pentru trecerea cu bine peste iarnă.

„Gradul de umplere al depozitelor în acest moment este de 73,6%, cu un procent de 9% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. Dacă anul trecut depozitele au fost pline în proporție de 99-100%, anul ăsta estimăm că vor fi pline în proporție de 87%. Pregătirea pentru iarnă și securitatea aprovizionării depind de mai multe elemente. Într-adevăr, de cantitatea de gaze înmagazinată, dar în egală măsură și de producția internă, de nivelul consumului și, foarte important, de capacitatea zilnică de extracție”, a explicat Sanda Mădălina Moise, director general DEPOGAZ Ploiești.

Pentru a întări securitatea energetică a româniei, a fost derulat un amplu program de investiții. La depozitul de la Bilciurești, lucrările ar urma să fie gata până la jumătatea anului viitor.

„Depogaz are în curs de derulare un program de investiții la depozitul de înmagazinare de la Bilciurești. Proiectul este planificat a fi gata la sfârșitul lunii iunie”, a continuat ea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile române avertizează însă că finanțarea europeană pentru astfel de investiții s-a restrâns considerabil.

„Avem proiecte atât la Ghercești, avem proiecte atât pe Sărmășel. Din păcate, arhitectura europeană de finanțare pentru infrastructura de gaze a devenit mult mai restrictivă în controlul obiectivelor de decarbonizare. Trebuie identificate instrumentele compatibile cu regulile europene pentru acele investiții pe care România le stabilește ca fiind necesare securității energetice”, explică Sanda Mădălina Moise.

În ciuda provocărilor, România are numeroase atuuri pentru a deveni un hub regional de distribuție a gazelor în Europa Centrală și de Est.

„România are o oportunitate care depășește piața națională. Avem o producție internă care e în creștere. Avem o poziție geografică, avem interconectări și avem, în egală măsură, structuri geologice care permit dezvoltarea înmagazinării. Dacă dezvoltăm și această componentă, România poate deveni nu numai o țară de tranziție, ci un furnizor de flexibilitate și securitate energetică în întreaga regiune”, a concluzionat directorul general Depogaz.

Antena 3 CNN a adus la aceeași masă decidenții, operatorii infrastructurii critice, companiile energetice, experții în climă și gestionare a resurselor de apă, finanțatorii și furnizorii de soluții, în cadrul unei conferințe cu relevanță națională dedicată identificării vulnerabilităților, soluțiilor și investițiilor necesare pentru protejarea securității energetice a României în fața schimbărilor climatice.

#depozit #gaz #rezerve #Romania