Republica Moldova va avea, pentru prima dată, un mecanism național unitar pentru identificarea, analiza și monitorizarea riscurilor la adresa securității naționale. Guvernul a aprobat miercuri cadrul național de analiză integrată și gestionare a riscurilor, precum și metodologia care va fi utilizată de toate autoritățile publice.

Potrivit Executivului, noul sistem vine în contextul provocărilor cu care s-a confruntat Republica Moldova în ultimii ani, precum crizele energetice, fenomenele meteorologice extreme, atacurile cibernetice, incidentele de mediu și riscurile la adresa infrastructurilor critice.

Până acum, fiecare instituție evalua riscurile după propriile reguli, ceea ce făcea dificilă obținerea unei imagini de ansamblu și stabilirea priorităților la nivel național. Odată cu aprobarea metodologiei, toate autoritățile vor utiliza aceleași criterii pentru identificarea, clasificarea și evaluarea riscurilor.

Documentul prevede elaborarea unei liste naționale de riscuri prioritare, întocmirea unor fișe standardizate pentru fiecare risc, crearea Registrului Național al Riscurilor și elaborarea periodică a Raportului de Evaluare Națională de Risc.

Coordonarea întregului proces va reveni Centrului Național de Management al Crizelor, care va administra Registrul Național al Riscurilor și va elabora raportul de evaluare. Consiliul Suprem de Securitate va asigura orientarea strategică a procesului, iar ministerele și celelalte autorități vor identifica și gestiona riscurile din domeniile lor de competență.

Guvernul susține că noul mecanism va permite direcționarea investițiilor și a măsurilor de prevenire către domeniile cu cel mai mare impact potențial și va contribui la protejarea serviciilor esențiale, precum alimentarea cu apă, energie, comunicațiile, transportul și serviciile medicale.

Evaluarea națională a riscurilor va fi actualizată o dată la cinci ani sau ori de câte ori mediul de securitate se va modifica semnificativ. Potrivit autorităților, adoptarea acestui cadru reprezintă și un angajament asumat de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Guvern #riscuri #securitate

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.