Republica Moldova va avea, pentru prima dată, un mecanism național unitar pentru identificarea, analiza și monitorizarea riscurilor la adresa securității naționale. Guvernul a aprobat miercuri cadrul național de analiză integrată și gestionare a riscurilor, precum și metodologia care va fi utilizată de toate autoritățile publice.

Potrivit Executivului, noul sistem vine în contextul provocărilor cu care s-a confruntat Republica Moldova în ultimii ani, precum crizele energetice, fenomenele meteorologice extreme, atacurile cibernetice, incidentele de mediu și riscurile la adresa infrastructurilor critice.

Până acum, fiecare instituție evalua riscurile după propriile reguli, ceea ce făcea dificilă obținerea unei imagini de ansamblu și stabilirea priorităților la nivel național. Odată cu aprobarea metodologiei, toate autoritățile vor utiliza aceleași criterii pentru identificarea, clasificarea și evaluarea riscurilor.

Documentul prevede elaborarea unei liste naționale de riscuri prioritare, întocmirea unor fișe standardizate pentru fiecare risc, crearea Registrului Național al Riscurilor și elaborarea periodică a Raportului de Evaluare Națională de Risc.

Coordonarea întregului proces va reveni Centrului Național de Management al Crizelor, care va administra Registrul Național al Riscurilor și va elabora raportul de evaluare. Consiliul Suprem de Securitate va asigura orientarea strategică a procesului, iar ministerele și celelalte autorități vor identifica și gestiona riscurile din domeniile lor de competență.

Guvernul susține că noul mecanism va permite direcționarea investițiilor și a măsurilor de prevenire către domeniile cu cel mai mare impact potențial și va contribui la protejarea serviciilor esențiale, precum alimentarea cu apă, energie, comunicațiile, transportul și serviciile medicale.

Evaluarea națională a riscurilor va fi actualizată o dată la cinci ani sau ori de câte ori mediul de securitate se va modifica semnificativ. Potrivit autorităților, adoptarea acestui cadru reprezintă și un angajament asumat de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Guvern #riscuri #securitate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.