Guvernatorul statului Florida, republicanul Ron DeSantis, a semnat o lege care va interzice, începând din ianuarie 2025, tinerilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani să utilizeze orice platformă de social media. Conform noului act normativ, copii și tinerii care au deja conturi pe vreo rețea socială se vor trezi cu accesul restricționat de la acea dată.

Autoritățile republicane din Florida spun că noua lege îi protejează pe minori de pericolele care pândesc pe platforme precum Facebook, Instagram sau TikTok. De asemenea, inițiatorii legii declarau în trecut că ar prioritiza sănătatea mentală a tinerilor și copiilor. Concret, cei care au sub 14 ani la data în care legea intră în vigoare nu-și vor mai putea crea conturi pe rețelele sociale, iar cei care au deja astfel de conturi nu le vor mai putea folosi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, legea îi are în vedere și pe cei de 14 și 15 ani care nu au consimțământ de la părinți căci și aceștia își vor pierde conturile din ianuarie 2025. Practic, tinerii vor trebui să treacă printr-un proces de conectare cu mai mulți pași care include o verificare cu un sistem special third-party pentru a nu ar trebui să-i lase pe minori să accese nesupravegheați rețelele sociale.

Legea a trecut în forma inițială de legislatura republicană încă din februarie, dar DeSantis a trimis înapoi proiectul deoarece ar limita drepturile părinților. Forma actuală cu amendamente include și posibilitatea părinților de a-și da acordul pentru copiii cu vârste de 14-15 ani să acceseze platformele vizate.

„Mediile sociale afectează copii în mai multe moduri, iar această lege le oferă părinților mai multe [unelte] să aibă grijă de ei”, a explicat DeSantis.

Criticii acestei legi au declarat că legea ar încălca Primul Amendament din Constituția Statelor Unite care se referă la liberatea de exprimare a cetățenilor. Democrații susțin că este în sarcina părinților să-și supravegheze copiii și să ia decizii cu privire la prezența acestora în online. Meta, proprietarul Facebook, s-a opus legii, deși inițiatorii n-au inclus în textul legislativ numele vreunei aplicații.

#lege #platforma #social media

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.