Autoritățile din Estonia, stat membru NATO și UE, au început construcția primei secțiuni a Zonei Baltice de Apărare, o linie defensivă la granița cu Rusia, relatează ERR și The Moscow Times, transmite libertatea.ro.

Forțele de Apărare ale Estoniei și Centrul Național pentru Investiții în Apărare și-au propus să construiască 28 de buncăre și zece instalații de depozitare până în toamnă, precum și să sape și să echipeze până la patru kilometri de șanțuri antitanc. O declarație în acest sens a făcut Armin Siilivask, reprezentant al Institutului Estonian pentru Energie Nucleară, responsabil de construcția acestei linii de fortificație.

„Un șanț antitanc (…) încetinește inamicul, iar când acesta încearcă să-l treacă, devine o țintă foarte bună pentru armele noastre”, a subliniat locotenent-colonelul Ainar Afanasiev, comandantul Departamentului de Inginerie al Forțelor de Apărare ale Estoniei.

Rețeaua de structuri defensive va deveni parte a infrastructurii de frontieră și va ajuta la protejarea frontierei pe timp de pace, notează ERR.

În 2024, Ministerul Mediului și Resurselor Naturale din Estonia a alocat 4,4 milioane de euro pentru crearea Zonei Baltice de Apărare. Această linie de apărare de la granița cu Rusia va include 600 de puncte fortificate și va ține cont de experiența războiului din Ucraina.

Estonia consideră Rusia principala amenințare militară la adresa sa.

„Rusia este și va fi cea mai mare amenințare la adresa securității Estoniei. Războiul din Ucraina i-a redus puterea ofensivă, dar, conform diferitelor estimări, va putea să o restabilească în termen de doi-trei ani”, a subliniat Kaido Tiitus, consilier al vicecancelarului Ministerului estonian al Apărării.

Șeful Serviciului Federal German de Informații (BND), Bruno Kahl, a declarat că Rusia ar putea trimite „omuleți verzi” în Estonia sub motivul protejării minorității vorbitoare de limbă rusă, așa cum a fost în timpul anexării Crimeei în 2014, pentru a testa hotărârea NATO de a-și proteja aliații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Buncăre #Estonia #NATO

Premierul desemnat Vasile Tofan se adaptează rapid la mediul politic, chiar dacă nu are experiență în domeniu, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Șeful Legislativului spune că noul candidat la funcția de prim-ministru vine cu abordări îndrăznețe și ar putea aduce „inițiative out of the box” în activitatea Guvernului.

„Dumnealui foarte repede interiorizează și prinde ce înseamnă politica. Am văzut că chiar îi place. La prezent, relația este foarte bună, colegială. Discutăm, explicăm poziția noastră privind implementarea unor politici, dumnealui vine cu abordările dânsului. Chiar a adus un suflu, iar abordările dânsului îndrăznețe sunt apreciate de colegii noștri. O să fie niște inițiative out of box”, a declarat Igor Grosu.

Declarațiile au fost făcute în ziua în care Vasile Tofan se află în Parlamentul Republicii Moldova pentru a prezenta programul de guvernare și pentru a cere votul de învestitură pentru noul Cabinet de miniștri. Vasile Tofan a fost desemnat oficial candidat la funcția de prim-ministru de președinta Maia Sandu la 11 iulie.

Funcția de premier a rămas vacantă după plecarea lui Alexandru Munteanu, care și-a anunțat demisia la 3 iulie, după un mandat de opt luni. În declarația oficială, acesta a precizat că a decis să plece după ce a constatat că nu mai poate exercita mandatul în acord cu propriile principii și convingeri.