Un nou studiu sugerează că răspunsurile oferite de ChatGPT în scenarii de psihoterapie sunt adesea evaluate mai bine decât cele scrise de terapeuți. Cercetătorii au descoperit că participanții au avut dificultăți în a distinge între răspunsurile generate de inteligența artificială și cele redactate de specialiști. În plus, răspunsurile ChatGPT erau, în general, mai lungi și detaliate, oferind astfel o contextualizare mai detaliată.

Această contextualizare ar putea explica scorurile mai ridicate obținute de IA în ceea ce privește principiile esențiale ale psihoterapiei. Descoperirile subliniază potențialul inteligenței artificiale în intervențiile terapeutice, dar ridică, totodată, întrebări etice și practice privind integrarea acesteia în domeniul sănătății mintale. Cercetătorii atrag atenția asupra necesității ca profesioniștii din domeniu să se implice activ în dezvoltarea IA pentru a asigura o supervizare responsabilă.

Comparând răspunsurile date de psihoterapeuți cu cele generate de ChatGPT, studiul publicat pe 12 februarie 2025 în revista PLOS Mental Health arată că cele din urmă au fost, în general, mai bine evaluate. Cercetarea a fost realizată de H. Dorian Hatch, de la Universitatea de Stat din Ohio cofondator al Hatch Data and Mental Health, împreună cu echipa sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul noului studiu, la care au participat peste 800 de persoane, Hatch și colegii săi au constatat că, deși anumite diferențe de stil lingvistic au fost observate, participanții au reușit foarte rar să identifice dacă un răspuns provenea de la un terapeut uman sau de la ChatGPT în cele 18 scenarii de terapie de cuplu analizate.

Această descoperire confirmă o predicție conform căreia oamenii nu vor putea face diferența între răspunsurile oferite de o mașinărie și cele scrise de un om. Mai mult, răspunsurile ChatGPT au fost evaluate, în general, mai bine în ceea ce privește principiile fundamentale ale psihoterapiei.

O analiză suplimentară a arătat că răspunsurile generate de ChatGPT erau, în medie, mai lungi decât cele ale terapeuților. Chiar și după ce s-a ținut cont de lungimea răspunsurilor, IA continua să utilizeze mai multe substantive și adjective. Având în vedere că substantivele sunt folosite pentru a descrie persoane, locuri și obiecte, iar adjectivele adaugă context și detalii, acest aspect sugerează că ChatGPT reușește să ofere o contextualizare mai amplă decât terapeuții.

Potrivit autorilor, aceste rezultate pot fi un indiciu timpuriu că ChatGPT are potențialul de a îmbunătăți procesele psihoterapeutice. În special, această muncă poate duce la dezvoltarea diferitelor metode de testare și de creare a intervențiilor psihoterapeutice.

#Chat GPT #studiu #terapeuți

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.