Un tânăr, în vârstă de 20 de ani, a fost condamnat la 23 de ani de pușcărie, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru că a a răpit și violat o persoană care nu a atins vârsta de 14 ani. Sentința a fost pronunțată la 11 ianuarie 2024. Între timp, procurorii susțin că nu sunt de acord cu sentința și o vor contesta cu apel, solicitând aplicarea celei mai aspre pedepse și anume detențiune pe viață.

„Motivul principal pentru solicitarea unei asemenea pedepse, inclusiv în prima instanță, rezidă în faptul că inculpatul a fost deja condamnat anterior pentru o infracțiune de abuz sexual comis, la fel, împotriva unei persoane minore, executând, pentru această faptă, pedeapsa cu închisoarea, însă nu s-a observat nici o îmbunătățire în comportamentul său. Acest aspect constituie o preocupare majoră pentru sistemul procuraturii, care încearcă să descurajeze recidiva și să protejeze societatea împotriva persoanelor care prezintă un risc crescut de a comite noi infracțiuni. Inculpatul a refuzat să facă declarații la caz”, informează PG.

Potrivit PG, în privința acestuia, a fost menținută măsura preventivă sub formă de arest preventiv.

„Potrivit învinuirii, inculpatul, la 15 iulie 2023, aproximativ la orele 20:30, s-a apropiat de un băiat de 9 ani, care se afla la joacă cu alți copii în stradă, și sub pretextul că îi va oferi un cadou, i-a propus să-l urmeze la domiciliul său. După ce copilul a intrat în ograda inculpatului, ultimul l-a îmbrâncit și l-a impus să intre în casă. Imediat, făptașul a încuiat ușa, iar la solicitările copilului de a pleca, l-a amenințat cu aplicarea violenței. Ulterior, l-a imobilizat, și, urmărind scopul satisfacerii poftei sale sexuale, a recurs la un act sexual neconsimțit.

Toate acțiunile au durat aproximativ 30 de minute, până în momentul în care la domiciliul respectiv, a intervenit o rudă apropiată minorului, care prin forțarea unui geam a reușit să intre în casa inculpatului și să elibereze copilul”, se mai arată în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

#condamnare #PG #viol

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.