Un telescop NASA a aterizat pe un teren agricol din comitatul Hale, în apropiere de Edmonton, Texas, spre surprinderea locuitorilor din zonă. Dimineața următoare, agenți federali s-au deplasat de urgență, la o fermă din vestul statului Texas, după ce un balon masiv provenit din spațiu s-a prăbușit pe un câmp cultivat, scrie Daily Mail.

Rezidenții Hayden și Ann Walter s-au numărat printre primii care au observat obiectul, descriindu-l drept un balon uriaș, asemănător cu o parașută, care plutea în liniște deasupra proprietății lor.

Ann Walter a sunat la Biroul Șerifului din comitatul Hale, care a confirmat că obiectul făcea parte dintr-un experiment NASA fără echipaj, desfășurat la mare altitudine.

„Mi-au mulțumit că i-am informat, pentru că o echipă NASA încerca deja să localizeze și să recupereze echipamentul”, a scris ea pe Facebook. „Am fost uimită de răspunsul lor.”

O echipă de la Columbia Scientific Balloon Facility (CSBF) a NASA, condusă de un bărbat identificat doar ca Garrison, a sosit rapid la fermă pentru a securiza balonul.

Walter a povestit că Garrison i-a explicat scopul echipamentului de înaltă tehnologie: acesta urcă până la marginea atmosferei, permițând telescoapelor să capteze imagini mai clare ale stelelor, galaxiilor și găurilor negre.

Balonul transportase încărcătura sa până la aproximativ 36.500 de metri altitudine, plutind până miercuri noaptea târziu, în timp ce colecta date științifice esențiale pentru cercetătorii din Lowell, New Mexico.

Aterizarea neașteptată a transformat o misiune de cercetare de rutină într-un eveniment spectaculos pentru comunitatea locală, care a privit cum „istoria a căzut, la propriu, din cer”.

Telescopul, cunoscut sub numele de PICTURE-D, cântărește aproximativ 680 de kilograme și măsoară 4,2 metri lungime și 1,2 metri lățime.

Proiectul este finanțat printr-un grant NASA în valoare de 7 milioane de dolari, pe o perioadă de cinci ani, acordat Universității Massachusetts Lowell.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NASA #telescop #Texas

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.