Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Un vin spumant moldovenesc s-a clasat în TOP 50 vinuri ale lumii conform concursului internațional desfășurat în Canada

26 Dec. 2022, 09:00
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Dec. 2022, 09:00 // Actualitate //  Realitatea.md

Vinul spumant de calitate de tip aromat Moscato Dolce de la Apriori Wine a intrat în TOP 50 vinuri ale lumii, obținând marea medalia de aur – Grand Gold – la cel mai mare concurs de vinuri din America de Nord — Sélections Mondiales des Vins Canada ediția a 29-a, competiție care s-a desfășurat în perioada 13-16 octombrie 2022.

Spumantul Moscato Dolce Apriori Wine a fost apreciat de jurați profesioniști recunoscuți la nivel mondial, reușind să acumuleze 93 de puncte dintr-un total de 100 de puncte și surclasând alte 1705 vinuri din 29 de țări participante.

Este pentru prima data când un vin spumant dulce din Republica Moldova este distins cu marea medalie de aur, care este cea mai înaltă apreciere care poate fi acordată unui vin în cadrul acestei competiții. Alte două medalii de aur au fost acordate spumantului Apriori WIne Rosato Dolce și vinului Apriori Wine Empirico Bianca & Pinot Grigio. Acest rezultat demonstrează repetat calitatea vinurilor moldovenești, totodată confirmând și valoarea spumantelor dulci.

Cu toate că tendința de consum a vinurilor spumante brut în Republica Moldova este în creștere, întâietatea în preferințele consumatorilor pe acest segment este deținută de vinurile spumante dulci. Moscato Dolce și Rosato Dolce Apriori Wine sunt spumante cu dulceață naturală provenită exclusiv din struguri, spumante produse după tehnologia italiană cunoscută în lume drept ASTI, din mustul proaspăt al strugurilor de Muscat proveniți din regiunea de Sud a Moldovei, recoltați la maturitatea tehnologică și fermentați cu utilizarea levurilor selecţionate sub controlul riguros al vinificatorului până la obținerea a 7% alc. vol. cu păstrarea zaharurilor și a paletei aromatice naturale. Aceste spumante nu conțin adaosuri și aromatizatori, precum alte băuturi spumoase dulci de pe piața autohtonă, care, cu părere de rău, se regăsesc tot mai des în coșurile moldovenilor, fiind confundate cu vinurile spumante autentice.

Apropiindu-ne de sărbătorile de iarnă, perioadă în care spumantul este atributul principal pe masă, alegerea lui printre sutele de produse de pe rafturile magazinelor este o decizie pe cât de importantă, pe atât de complicată. Pentru a avea în pahar o băutură savuroasă cu un perlaj delicat și de lungă durată, specialiștii recomandă să optăm pentru vinuri spumante naturale, care au fost produse prin metoda tradițională (a doua fementație are loc în sticlă) sau modernă (cu fermentație secundară în rezervoare sub presiune) și mai puțin vinurile perlante, băuturile efervescente care nu au fost supuse unei fermentații duble, iar gazificarea este cauzată de impregnarea vinului liniștit cu CO2, în acest caz bulele fiind mai mari, haotice și vor dispărea mult mai rapid din pahar.

Este foarte ușor să fii indus în eroare de etichetele excentrice în spatele cărora nu este un vin spumant veritabil, ci o băutură similară care reprezintă un amestec de vin, apă, alcool etilic, aromatizanți artificiali, atipic de intenși, precum și alți conservanți care potențează gustul și aroma acesteia. Aceste băuturi pot fi ușor confundate pe raft cu vinurile spumante veritabile din cauza similitudinii sticlelor și în general a deficienței de informare a consumatorilor cu privire la tehnologiile de fabricare.

Vinurile spumante autentice sunt produse exclusiv din struguri, iar aroma este datorată procesului de fermentare și / sau maturării în prezența drojdiilor, pe când în cazul băuturilor slab alcoolice carbogazate pe baza de vin, rolul principal în crearea aromei este jucat de aditivii alimentari, iar gazele sunt introduse exogen. Iată de ce producătorii de vinuri spumante îndeamnă consumatorii să fie cât mai vigilenți și să citească cu atenție contraetichetele băuturilor pe care aleg să le savureze de sărbători.

P.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!