Una a dat, alta a primit. Cine ar fi avocatele vizate de CNA? Cea reținută face parte din Consiliul Uniunii Avocaților

Cele două avocate care au fost vizate în perchezițiile CNA, după ce una ar fi denunțat-o pe alta, s-au dovedit a fi de la Baroul de Avocați Bălți, una dintre ele fiind și membră a Consiliului Uniunii Avocaților, susțin sursele PulsMedia.MD. Ofițerii CNA au efectuat percheziții la domiciliul celor două avocate, una dintre ele fiind reținută pentru 72 de ore, iar cea care a făcut denunțul ar fi fost plasată în arest la domiciliu.

Avocata reținută s-a dovedit a fi Iana Lichii din cadrul Baroului de Avocați Bălți, care în luna mai a anului trecut a fost desemnată în calitate de reprezentant, pentru un mandat de doi ani, în cadrul Consiliului Uniunii Avocaților, Comisiei de cenzori, dar și în cadrul Comisiei pentru Etică și Disciplină.

Într-un interviu acordat pentru Nordnews.md acum două luni, Lichii declara că a ales să fie avocat, deoarece a fost motivată de către tatăl ei care este avocat de o viață. Ea consideră că un avocat ca să câștige mai multe procese în judecată trebuie să dea dovadă în primul rând de profesionalism, în al doilea rând de studierea practicii judiciare, să fie încrezut în forțele sale, dar și să să aibă abilitate oratorică. „Implementare reformei în justiție este una principalele premise pentru R.Moldova. Prin reforma în justiție tindem să ajungem la un sistem de justiție eficient, echitabil, imparțial și transparent”, mai declarase Ina Lichii în cadrul aceluiași interviu.

Sursa citată scrie că aici este de menționat că tatăl Ianei Lichii, avocatul Boris Lichii, este membrul Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților din R.Moldova.

Cea de a doua avocată vizată în acțiunile de urmărire penmală ale CNA, tot ea fiind și cea care a făcut denunțul, potrivit surselor PulsMedia.md ar fi Cătălina Galușca.

Gălușca a apărut în vizorul opiniei publice în anul 2021, după ce ONG-urile de media au condamnat atacurile lansate de către avocată la adresa redacției „SP”, după publicarea unui articol despre încălcările comise de către un conducător auto care executa neregulamentar manevre în jurul bradului din orașul Bălți.

View this post on Instagram

A post shared by Газета „СП” (Бельцы) (@esp.md)

Potrivit declarației semnată de către ONG-urile de media, la scurt timp după apariția articolului, Cătălina Galușca i-a expediat reporterei „SP” un mesaj, solicitându-i să excludă din articolul publicat înregistrarea video cu mașina ce-i aparține și amenințând că va acționa redacția în instanța de judecată. „Я подаю на ваше издательство в суд. Немедленно уберите видео в сегодняшнем номере с моей машиной. Я – в ярости! Это разглашение персональных данных, что наказывается по закону! Я засужу издание по полной программе!!! (tr. Voi acționa în instanță redacția. Ștergeți imediat, din articolul publicat astăzi, înregistrarea video cu mașina mea. Sunt nervoasă! Acest fapt reprezintă o divulgare a datelor cu caracter personal și se pedepsește prin lege! Voi acționa în judecată redacția!)”, le-a spus ea.

„Avocata l-a contactat și pe redactorul „SP”, reiterând intenția de a-i acționa în judecată, fapt care, potrivit Cătălinei Galușca, se va solda cu încetarea activității instituției mass-media: „Вы сделали очень плохую вещь, плохую, я считаю, для вашего издания, которое я вам просто обещаю, что я его закрою. (tr. Ați făcut un lucru foarte rău. Consider că va fi rău pentru redacția voastră, pe care vă promit că o voi închide)”. Ulterior, retorica sfidătoare a Cătălinei Galușca a evoluat, avocata apelând la amenințări de ordin personal adresate reporterei „SP”. În mod evident, calitatea de avocat și, implicit, cunoștințele profesionale pe care le deține au sporit impactul amenințărilor venite din partea ei”, se arată în declarație.

Reiese că Iana Lichii, cunoscând despre faptul că denunțătoarea Cătălina Galușca are o problemă cu fiul său, arestat într-un dosar penal, ar fi convins-o pe aceasta că, prin intermediul unei terțe persoane, poate determina judecătorii să modifice măsura în privința învinuitului în una non-privativă de libertate. În schimbul acestui serviciu, avocata ar fi pretins și primit 1000 de euro. Ulterior, a fost pronunțată decizia în privința fiului denunțătoarei, acesta fiind plasat în arest la domiciliu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#barou #avocata #Balti #CNA

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.