Un grup de cercetători, din Cehia și România, au descoperit o plantă care trăiește de peste 60.000 de ani în Carpați. Potrivit estimărilor lor, aceasta poate fi chiar cea mai veche plantă de pe Pământ.

În urma unei expediții de cercetare, în Carpații Orientali, oamenii de știință au găsit o raritate, Andryala laevitomentosa, o specie de plantă endemică. S-a constatat existența unor clone de peste 60.000 de ani, trăind în același loc, în ciuda schimbărilor climatice majore din ultimele milenii.

Andryala laevitomentosa este una dintre cele mai rare plante din lume, aceasta crește doar cinci populații mici, distribuite pe o creastă montană de 1,8 km din Munții Bistriței, Carpații Orientali. Această specie fusese găsită abia în 1961 de către un student al UBB, holotipul acesteia fiind depus în Herbarul UBB (CL). Planta nu produce aproape deloc semințe viabile, supraviețuind în schimb prin reproducere vegetativă, ceea ce înseamnă că se înmulțește prin lăstari. Prin această metodă, planta s-a extins și a format clone care au supraviețuit zeci de mii de ani în condiții climatice extreme, inclusiv glaciațiunile Pleistocenului.

Pe parcursul studiului acestei rarități, oamenii de știință au aplicat tehnici avansate de analiză genetică, ca să poată determina vârsta clonelor. Rezultatele au arătat că Andryala laevitomentosa prezintă o diversitate genetică extrem de scăzută, în schimb populațiile sale au dezvoltat diferențieri genetice foarte mari.

„Au fost identificați doar 11 indivizi distincți genetic, dar longevitatea și persistența acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai ‘bătrână clonă’ ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, dacă nu chiar cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, demonstrând astfel o capacitate remarcabilă de adaptare și supraviețuire a acestor organisme în fața schimbărilor de mediu”, a detaliat prof. dr. Mihai Pușcaș (Facultatea de Biologie și Geologie, Grădina Botanică Al. Borza din cadrul UBB), membru ȋn echipa de cercetare.

În echipa studiului, denumit „Persistence over millennia through extreme clonal longevity: phylogenomic insight into jistory of one of the world’s rarest lant species”, au fost implicați Mráz P, Flašková L, Chrtek J, Mrázová V, Puşcaş M, Josefiová J, Záveská E. Oamenii de știință au precizat că această descoperire redă importanța conservării habitatului unic în care a fost descoperită planta. Iar pierderea oricărei dintre clonele plantei ar fi echivalentul dispariției unui organism extraordinar care s-a adaptat suficient cât să reziste din perioada glaciațiuni. De asemenea, această plantă contribuie la continuarea studiului privind modul cum plantele se adaptează noilor schimbări extreme de climă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plantă #Romania

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.