Salariile reale au scăzutîn aproape o treime dintre țările europene în ultimii cinci ani. Italia a înregistrat cea mai mare pierdere a puterii de cumpărare. La polul opus se află Turcia și Ungaria, unde salariile au crescut cel mai mult, arată o analiză realizată de Euronews, în baza datelor din raportul OECD Employment Outlook 2026.

Între primul trimestru din 2021 și primul trimestru din 2026, salariile reale, adică veniturile ajustate în funcție de inflație – au scăzut, în medie, cu 1,8% în zona euro. Totuși, evoluția a fost foarte diferită de la o țară la alta, pe fondul pandemiei, războiului din Ucraina, exploziei prețurilor la energie și inflației record.

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Italia, unde salariile reale s-au diminuat cu 6,1%. Urmează Cehia, cu o scădere de 5,8%, și Suedia, cu 4,8%. Salariile au mai scăzut în Danemarca (-2,1%), Spania (-2%), Slovacia, Finlanda, Irlanda și Elveția.

Experții citați de Euronews spun că în Italia recuperarea salariilor a fost încetinită de renegocierea lentă a contractelor colective de muncă, productivitatea redusă și creșterea economică modestă.

În total, nouă dintre cele 27 de state europene analizate de OECD au înregistrat un declin al salariilor reale în această perioadă.

La polul opus, Turcia este cazul aparte al clasamentului. Salariile reale au crescut cu 78,6%, deși țara continuă să se confrunte cu o inflație ridicată. Economiștii atrag însă atenția că această evoluție reflectă și recuperarea după criza valutară din 2018, precum și majorările repetate ale salariului minim înaintea alegerilor.

În Uniunea Europeană, cea mai mare creștere a salariilor reale a fost înregistrată în Ungaria (+29,8%), urmată de Polonia (+16,5%). Dintre statele din zona euro, Lituania conduce clasamentul, cu un avans de 14,8%.

Creșteri importante au mai fost raportate în Letonia (+7,4%), Slovenia (+6,6%), Portugalia (+5,6%), Grecia (+4,7%) și Luxemburg (+4,1%).

În rândul celor mai mari economii europene, Marea Britanie a avut cea mai bună evoluție, cu o creștere de 3,6% a salariilor reale. Germania a înregistrat un avans de 0,9%, iar Franța de doar 0,1%.

Raportul OECD precizează că datele pentru primul trimestru din 2026 nu includ impactul noilor scumpiri la energie apărute după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, în urma atacurilor comune ale SUA și Israelului asupra Iranului și a răspunsului Teheranului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #salarii

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.