O nouă specie de rinocer gigantic preistoric – printre cele mai mari mamifere care au populat vreodată uscatul – a fost descoperită în nord-vestul Chinei, susţin cercetători din această ţară.

Paraceratherium linxiaense, care a trăit în urmă cu aproximativ 26,5 milioane de ani, cântărea 21 de tone, echivalentul a patru elefanţi africani mari. Putea ajunge cu capul – fără corn – până la o înălţime de șapte metri, reuşind să se hrănească cu frunze din vârfurile copacilor, ceea ce îl făcea mai înalt decât o girafă.

Noile descoperiri au la bază fosile găsite în provincia Gansu.

Într-un studiu, oamenii de ştiinţă au precizat că analiza fosilelor – descoperite în apropierea satului Wangjiachuan în 2015 – a relevat o specie complet nouă, diferită de ceilalţi rinoceri gigantici.

Un craniu şi un maxilar conservate integral au indicat, spre exemplu, că animalul prezenta un craniu suplu şi un trunchi prehensil, similar cu cel al tapirului modern, potrivit studiului condus de Dr. Deng Tao, de la Institutul de Paleontologie şi Paleoantropologie a Vertebratelor din Beijing.

Echipa de oameni de ştiinţă a constatat, de asemenea, că noua specie prezenta asemănări mari cu rinocerii gigantici care au trăit cândva în Pakistan, ceea ce sugerează că animalul a călătorit prin Asia Centrală.

Or, dacă acest rinocer gigantic a putut călători liber între nord-vestul Chinei şi subcontinentul indian-pakistanez, aceasta înseamnă că Platoul Tibetan avea probabil unele zone joase la acea vreme, au indicat cercetătorii.

#descoperiri #fosile #mamifer #studiu

Președintele american Donald Trump a respins vineri o propunere iraniană privind redeschiderea strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, potrivit Wall Street Journal, relatează France Presse, transmite Agerpres.

Donald Trump ar lua în calcul, de asemenea, reluarea loviturilor asupra Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, din noiembrie.

În cursul serii, miliardarul republican a publicat pe rețeaua sa Truth Social o hartă a strâmtorii Ormuz, cu mențiunea ‘Strâmtoarea Trump’.

Citând oficiali americani, Wall Street Journal precizează că Donald Trump ar fi sceptic în privința capacității Teheranului de a răspunde cerințelor sale.

Iranul transmisese mai devreme, în cursul zilei, o propunere Statelor Unite pentru redeschiderea acestei strâmtori strategice în termen de șapte zile, adăugând că ‘alegerea aparține acum’ Washingtonului.

‘Termenul de șapte zile va începe din momentul în care Statele Unite vor accepta acest plan”, precizase ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, de la sediul ONU din New York.

Redeschiderea strâmtorii Ormuz se află în centrul conflictului dintre Teheran și Washington, pe care Statele Unite și Israelul l-au declanșat la sfârșitul lunii februarie prin lovituri asupra Iranului.

Înainte de război, o cincime din hidrocarburile mondiale tranzita prin această rută maritimă.

„Măsurile pe care Statele Unite trebuie să le ia nu sunt noi”, subliniase ministrul iranian, întrebat de jurnaliști. „Ele figurează deja toate în protocolul de acord”semnat în iunie cu Washingtonul.

„Dacă Statele Unite acceptă să procedeze în acest mod, totul va reveni la situația de dinainte”, afirmase și președintele iranian Massoud Pezeshkian, într-un interviu acordat vineri postului CBS, susținând că „procesul va începe chiar în ziua în care aceștia îl acceptă”.

Președintele american Donald Trump și Massoud Pezeshkian au semnat în iunie un protocol de acord care urmărea să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, să redeschidă strâmtoarea Ormuz și apoi să organizeze negocieri privind componenta sensibilă a programului nuclear iranian.

Însă textul a făcut obiectul unor interpretări divergente din partea celor două părți, iar discuțiile au eșuat.

Printre condițiile stabilite de Iran în iunie se numărau încetarea ostilităților, cu oprirea imediată și definitivă a operațiunilor militare și a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde armata israeliană luptă împotriva grupării pro-iraniene Hezbollah.

Teheranul cerea, de asemenea, deblocarea și transferul unor active iraniene înghețate, precum și eliminarea sancțiunilor economice, în timp ce economia țării se prăbușește, iar creșterea vertiginoasă a prețurilor a alimentat, la începutul lunii ianuarie, manifestații populare de amploare fără precedent, reprimate cu violență.

De mai multe decenii Iranul este supus sancțiunilor americane, care îi afectează economia și tranzacțiile internaționale. De asemenea, țara a avut activele din străinătate înghețate în urma Revoluției islamice din 1979.

În lipsa unor cifre oficiale, presa locală estimase în primăvară valoarea acestor active între 100 și 123 de miliarde de dolari.

Într-un interviu exclusiv acordat AFP marți, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebi, a menționat și încetarea ostilităților în Yemen printre condițiile iraniene.

„America este cea care trebuie să decidă dacă vrea sau nu să pună capăt” acestui conflict, declarase președintele iranian Massoud Pezeshkian într-un interviu acordat postului american Fox News, la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la care a participat.

Donald Trump a anunțat marți că au avut loc discuții la New York între oficiali iranieni și americani, în marja reuniunii diplomației mondiale.

Președintele american nu a reușit până acum să încheie negocieri care să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz și temperarea prețurilor petrolului.

În apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie și cruciale pentru Partidul Republican, președintele american este tot mai impopular din cauza costului ridicat al vieții în Statele Unite și a creșterii prețurilor carburanților, provocată în parte de războiul declanșat de acesta în Iran și de închiderea strâmtorii Ormuz.