Ungaria a ridicat veto-ul asupra candidaturii Ucrainei la aderarea la Uniunea Europeană, deblocând astfel trecerea procesului în următoarea etapă de negocieri și încheind o dispută politică ce a dus relațiile dintre Budapesta și Kiev la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, potrivit antena3.ro.

Progresul mult așteptat a avut loc brusc miercuri seara, 3 iunie curent, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor la Bruxelles, au confirmat mai mulți diplomați pentru sursa citată.

Reprezentantul Ungariei a semnalat ridicarea rezervelor, permițând celor 27 de state membre să ajungă la unanimitatea necesară pentru începerea negocierilor.

Procesul de aderare constă în 33 de capitole împărțite în șase clustere tematice.

Primul cluster, cunoscut drept „fundamente”, deoarece acoperă statul de drept, drepturile omului și sistemul judiciar, este primul și ultimul care este deschis în acest proces complex.

În ultimii doi ani, Ucraina și Moldova, care sunt tratate informal ca state candidate cu parcurs comun, au încercat să deblocheze acest prim cluster.

Însă veto-ul impus de fostul premier ungar Viktor Orbán, chiar în perioada în care țara sa deținea președinția Consiliului UE, a blocat întregul proces.

De atunci, Bruxelles-ul a încercat să ocolească veto-ul prin diverse metode, însă fără succes. Schimbarea a devenit posibilă doar după ce Orbán a fost învins categoric la alegeri de Péter Magyar, care a promis refacerea relațiilor dintre Ungaria și Ucraina.

Într-un videoclip postat pe Facebook, Magyar a confirmat progresele făcute în consultările cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din regiunea Transcarpatia, un punct sensibil de lungă durată între cele două țări.

„Am ajuns la un acord cuprinzător cu Ucraina privind extinderea drepturilor lingvistice, educaționale, culturale și politice ale minorității maghiare de 100.000 de persoane”, le-a transmis Magyar susținătorilor săi.

Angajamentele, care nu au fost detaliate, vor fi incluse în planul de acțiune pe care Ucraina l-a trimis la Bruxelles în cadrul candidaturii sale, a precizat el.

Magyar a subliniat că rămâne împotriva aderării accelerate, o poziție împărtășită de mai multe state membre, care sunt prudente față de riscurile pentru integritatea procesului de extindere.

„Dacă Ucraina reușește să închidă toate cele 33 de capitole de aderare în 10 sau 15 ani, țara noastră va organiza un referendum cu caracter obligatoriu pe această temă”, a declarat Magyar.

Nu a existat o reacție imediată din partea Ucrainei.

În urma reuniunii de miercuri, Consiliul UE va trimite o scrisoare Ucrainei și Moldovei, care vor răspunde cu pozițiile lor, pentru ca ambasadorii să le evalueze.

Conferința interguvernamentală, care marchează punctul formal de start al negocierilor, este așteptată să aibă loc pe 15 sau 16 iunie, la Luxemburg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #Ucraina #Ungaria

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.