Ungaria a ridicat veto-ul asupra candidaturii Ucrainei la aderarea la Uniunea Europeană, deblocând astfel trecerea procesului în următoarea etapă de negocieri și încheind o dispută politică ce a dus relațiile dintre Budapesta și Kiev la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, potrivit antena3.ro.

Progresul mult așteptat a avut loc brusc miercuri seara, 3 iunie curent, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor la Bruxelles, au confirmat mai mulți diplomați pentru sursa citată.

Reprezentantul Ungariei a semnalat ridicarea rezervelor, permițând celor 27 de state membre să ajungă la unanimitatea necesară pentru începerea negocierilor.

Procesul de aderare constă în 33 de capitole împărțite în șase clustere tematice.

Primul cluster, cunoscut drept „fundamente”, deoarece acoperă statul de drept, drepturile omului și sistemul judiciar, este primul și ultimul care este deschis în acest proces complex.

În ultimii doi ani, Ucraina și Moldova, care sunt tratate informal ca state candidate cu parcurs comun, au încercat să deblocheze acest prim cluster.

Însă veto-ul impus de fostul premier ungar Viktor Orbán, chiar în perioada în care țara sa deținea președinția Consiliului UE, a blocat întregul proces.

De atunci, Bruxelles-ul a încercat să ocolească veto-ul prin diverse metode, însă fără succes. Schimbarea a devenit posibilă doar după ce Orbán a fost învins categoric la alegeri de Péter Magyar, care a promis refacerea relațiilor dintre Ungaria și Ucraina.

Într-un videoclip postat pe Facebook, Magyar a confirmat progresele făcute în consultările cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din regiunea Transcarpatia, un punct sensibil de lungă durată între cele două țări.

„Am ajuns la un acord cuprinzător cu Ucraina privind extinderea drepturilor lingvistice, educaționale, culturale și politice ale minorității maghiare de 100.000 de persoane”, le-a transmis Magyar susținătorilor săi.

Angajamentele, care nu au fost detaliate, vor fi incluse în planul de acțiune pe care Ucraina l-a trimis la Bruxelles în cadrul candidaturii sale, a precizat el.

Magyar a subliniat că rămâne împotriva aderării accelerate, o poziție împărtășită de mai multe state membre, care sunt prudente față de riscurile pentru integritatea procesului de extindere.

„Dacă Ucraina reușește să închidă toate cele 33 de capitole de aderare în 10 sau 15 ani, țara noastră va organiza un referendum cu caracter obligatoriu pe această temă”, a declarat Magyar.

Nu a existat o reacție imediată din partea Ucrainei.

În urma reuniunii de miercuri, Consiliul UE va trimite o scrisoare Ucrainei și Moldovei, care vor răspunde cu pozițiile lor, pentru ca ambasadorii să le evalueze.

Conferința interguvernamentală, care marchează punctul formal de start al negocierilor, este așteptată să aibă loc pe 15 sau 16 iunie, la Luxemburg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #Ucraina #Ungaria

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.