Ungaria intră oficial în febra electorală: zeci de mii de oameni sunt așteptați joi la Budapesta la două mitinguri rivale – cel organizat de partidul de guvernământ Fidesz, condus de Viktor Orban, și cel al formațiunii de opoziție Tisza, fondată de Peter Magyar, fost aliat al premierului devenit principalul său adversar, scrie The Guardian.

Cele două tabere își dau întâlnire în stradă într-o zi cu o puternică încărcătură simbolică – aniversarea revoltei anticomuniste din 1956. Evenimentul este cu atât mai semnificativ cu cât Fidesz, formațiunea născută cu un discurs antisovietic, întreține astăzi o relație strânsă cu Moscova.

Aflat la putere din 2010, Viktor Orban a anunțat o participare record la evenimentul organizat de partidul său în centrul capitalei, transmite Antena 3 BBC. Premierul urmează să le vorbească susținătorilor în fața Parlamentului, în cadrul unui miting promovat drept un „marș pentru pace”.

Totuși, planurile liderului Fidesz au fost zdruncinate în această săptămână, după ce a fost confirmat că întâlnirea despre care se specula între Donald Trump și Vladimir Putin, la Budapesta, nu va mai avea loc – eveniment pe care Orban spera să-l folosească pentru a-și consolida imaginea de lider cu influență internațională.

Pe măsură ce mulțimea Fidesz va străbate străzile Budapestei, va trebui să ocolească un alt miting de amploare: cel al partidului Tisza, fondat de Peter Magyar, fost jurist și apropiat al premierului, care a rupt public legătura cu Fidesz în februarie 2024.

În doar câteva luni, Magyar a devenit principala voce a opoziției și cel mai redutabil rival al lui Viktor Orban. Într-un context marcat de scandaluri de corupție și inflație-record, formațiunea sa a urcat spectaculos în sondaje.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de Institutul independent IDEA, dacă alegerile ar avea loc duminica aceasta, Tisza ar obține 37%, iar Fidesz 27%, în timp ce aproape un sfert dintre maghiari rămân nehotărâți – același electorat care, în 2022, a înclinat balanța în favoarea lui Orban.

În ultimele zile, Peter Magyar a acuzat partidul de guvernământ că „comite o serie de infracțiuni” și că folosește bani publici pentru a-și mobiliza susținătorii, oferindu-le mâncare gratuită și vouchere pentru participarea la miting.

#Ungaria #Viktor Orban

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.