Adriana Bețișor, fosta șefă adjunctă a Procuraturii Anticorupție (PA), ar putea obține licența de avocată. Asta după ce un magistrat al Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a anulat o decizie a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din anul 2022 și obligă Uniunea Avocaților din R. Moldova (UAM), prin intermediul Comisiei, să emită în privinţa fostei procurore o hotărâre de admitere în profesia de avocat, scrie ZdG.md.

Decizia Judecătoriei Chișinău a fost pronunțată de judecătorul Victor Sîrbu, însă este cu drept de atac la Curtea de Apel Chişinău, în termen de 30 zile, de la data pronunțării dispozitivului deciziei. Astfel, judecătorul Victor Sîrbu a admis cererea de chemare în judecată depusă de Adriana Bețișor împotriva UAM cu privire la „obligarea autorității publice de a emite act administrativ individual favorabil” și a anulat hotărârea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat din 8 februarie 2022, prin care fostei procurore i-a fost respinsă cererea de admitere în profesia de avocat și cea privind eliberarea licenței de avocată.

„Se obligă Uniunea Avocaților din R. Moldova, prin intermediul Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, de a emite în privinţa lui Bețișor Adriana act administrativ individual favorabil, şi anume – hotărâre de admitere în profesia de avocat cu eliberarea licenţei de exercitare a profesiei de avocat, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură”, se arată în hotărârea magistraților.

Sursa citată amintește că, în 2021 Adriana Bețișor a depus la Comisia de licențiere a profesiei de avocat, de pe lângă UAM, o cerere prin care solicita admiterea în profesia de avocat, dar și o cerere prealabilă prin care cerea dispunerea eliberării licenței pentru exercitarea profesiei de avocat. Ambele cereri însă au fost respinse de către membrii Comisiei: „Constatând lipsa temeiului legal care să permită admiterea în profesia de avocat, fără susținerea examenului de calificare, Comisia de licențiere a profesiei de avocat dispune respingerea cererilor înaintate ca neîntemeiate”. Ulterior, Bețișor a atacat hotărârea Comisiei la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Adriana Bețișor este fosta procuroră care a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, precum „frauda bancară”, dar și cea care a gestionat dosarul penal în care fostul premier Vladimir Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare, în urma unui denunț depus de către fostul deputat Ilan Șor. Ea a fost numită în funcţia de procuroră în cadrul PA în iunie 2011, prin ordinul procurorului general de atunci, Valeriu Zubco, iar pe 6 august 2019, a depus cerere de eliberare din organele procuraturii din „motive personale”.

Tot în anul 2021, Procuratura Generală (PG) anunța că Adriana Bețișor va compărea pe banca acuzaților pentru trei capete de acuzare: corupere pasivă în proporții deosebit de mari, abuz de serviciu și amestec în înfăptuirea justiției. Potrivit PG, faptele infracționale ar fi fost comise în anul 2018, atunci când Adriana Bețișor, activând în calitate de procuror, ar fi pretins de la un condamnat 50 mii de euro. În schimbul acestei sume, procurora urma să-i recalifice acțiunile și să-și retragă acuzațiile în dosarul aflat atunci pe rol la Curtea de Apel Chișinău în care acesta fusese condamnat la 12 ani închisoare pentru tentativă de delapidare a averii străine și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari.

#Adriana Betisor #avocata #procurora

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.