Noel Curran, Directorul General al Uniunii Europene de Radiodifuziune (UER), a transmis o scrisoare către Biroul permanent al Parlamentului și Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale (nr. 174/2018).

În opinia UER, modificările au potențialul de a duce la subordonarea politică a organelor de conducere și supraveghere ale TRM și amestec direct în politica sa editorială. De asemenea, sunt preocupați de timpul excepţional de scurt prevăzut pentru dezbaterea publică a acestor schimbări importante aduse cadrului legal și aparenta lipsă a unei consultări potrivite.

„Radiodifuzorul public independent și de încredere are un rol deosebit de important pentru societăţile în tranziţie. Pentru a îndeplini această funcție, ar trebui să fie împuternicit prin structurile de guvernare să funcționeze independent de presiunea și interferența politică. Credibilitatea și încrederea vor fi obținute numai prin independență și raportarea echilibrată a evoluțiilor importante dintr-o țară.Considerăm că amendamentele propuse pentru a implica direct Parlamentul în numirea și demiterea (din motive ample și nedefinite) a Directorului general este un pas înapoi în asigurarea autonomiei și independenței TRM. În plus, o nouă putere a Parlamentului de a demite întregul organism de supraveghere (Consiliul de supraveghere și dezvoltare) în fiecare an prin respingerea raportului anual de activitate ar pune în mod inevitabil TRM sub și mai multă presiune politică”, sunt argumentele menționate în scrisoare.

Semnatarul scrisorii face referință și la „Recomandarea Consiliului Europei nr (2012) 1 a Comitetului de Miniștrilor către statele membre privind guvernarea radiodifuzorului public prevede că:

„Securizarea și apărarea independenței este un rol primordial al oricărui cadru de guvernare a serviciului public media și acesta este motivul pentru care independența a fost în centrul tuturor standardelor relevante ale Consiliului Europei.” În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-un caz care privea direct guvernarea TRM, a susținut că statele au o obligație pozitivă de a pune în aplicare un cadru juridic care să asigure independența radiodifuzorului public față de ingerința și controlul politic (Manole a.O c. Moldova, nr 13936/02)”.

La final, se solicită respectuos să fie acordat timp adecvat pentru consultarea publică cu privire la amendamentele propuse și să se țină cont în mod corespunzător de preocupările exprimate în scrisoare. Totodată, Noel Curran menționează că UER rămâne la dispoziție pentru a discuta aceste probleme în detaliu și pentru a împărtăși exemple de bune practici din Europa.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune este o alianță a radiodifuzorilor publici, care a fost fondată la 12 februarie 1950. În prezent are 73 de membri activi în 56 de țări și 34 de membri asociați în 20 de țări. IP Compania ”Teleradio-Moldova” este membru activ al UER din anul 1994.

#ingrijorare #TRM #UER

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.