Noel Curran, Directorul General al Uniunii Europene de Radiodifuziune (UER), a transmis o scrisoare către Biroul permanent al Parlamentului și Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale (nr. 174/2018).

În opinia UER, modificările au potențialul de a duce la subordonarea politică a organelor de conducere și supraveghere ale TRM și amestec direct în politica sa editorială. De asemenea, sunt preocupați de timpul excepţional de scurt prevăzut pentru dezbaterea publică a acestor schimbări importante aduse cadrului legal și aparenta lipsă a unei consultări potrivite.

„Radiodifuzorul public independent și de încredere are un rol deosebit de important pentru societăţile în tranziţie. Pentru a îndeplini această funcție, ar trebui să fie împuternicit prin structurile de guvernare să funcționeze independent de presiunea și interferența politică. Credibilitatea și încrederea vor fi obținute numai prin independență și raportarea echilibrată a evoluțiilor importante dintr-o țară.Considerăm că amendamentele propuse pentru a implica direct Parlamentul în numirea și demiterea (din motive ample și nedefinite) a Directorului general este un pas înapoi în asigurarea autonomiei și independenței TRM. În plus, o nouă putere a Parlamentului de a demite întregul organism de supraveghere (Consiliul de supraveghere și dezvoltare) în fiecare an prin respingerea raportului anual de activitate ar pune în mod inevitabil TRM sub și mai multă presiune politică”, sunt argumentele menționate în scrisoare.

Semnatarul scrisorii face referință și la „Recomandarea Consiliului Europei nr (2012) 1 a Comitetului de Miniștrilor către statele membre privind guvernarea radiodifuzorului public prevede că:

„Securizarea și apărarea independenței este un rol primordial al oricărui cadru de guvernare a serviciului public media și acesta este motivul pentru care independența a fost în centrul tuturor standardelor relevante ale Consiliului Europei.” În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-un caz care privea direct guvernarea TRM, a susținut că statele au o obligație pozitivă de a pune în aplicare un cadru juridic care să asigure independența radiodifuzorului public față de ingerința și controlul politic (Manole a.O c. Moldova, nr 13936/02)”.

La final, se solicită respectuos să fie acordat timp adecvat pentru consultarea publică cu privire la amendamentele propuse și să se țină cont în mod corespunzător de preocupările exprimate în scrisoare. Totodată, Noel Curran menționează că UER rămâne la dispoziție pentru a discuta aceste probleme în detaliu și pentru a împărtăși exemple de bune practici din Europa.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune este o alianță a radiodifuzorilor publici, care a fost fondată la 12 februarie 1950. În prezent are 73 de membri activi în 56 de țări și 34 de membri asociați în 20 de țări. IP Compania ”Teleradio-Moldova” este membru activ al UER din anul 1994.

#ingrijorare #TRM #UER

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare