Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a depistat nereguli la majoritatea companiilor de asigurări verificate în cadrul unui control tematic privind modul de gestionare și soluționare a dosarelor de daună aferente asigurării obligatorii RCA internă. Verificările au vizat perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025 și au fost efectuate la nouă societăți de asigurare, fiind analizate peste 22 000 de dosare de daună, transmite Bani.md.

Potrivit CNPF, 11 975 de dosare, echivalentul a 54,4% din total, au fost soluționate și achitate în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire. Alte 4 054 de dosare au fost regularizate în 30-45 de zile, astfel încât 72,8% dintre dosarele examinate au fost soluționate în maximum 45 de zile. De asemenea, 1 757 de dosare au fost finalizate în termen de 45-60 de zile, iar alte 2 341 de dosare au fost soluționate între 60 și 90 de zile, ceea ce înseamnă că 91,4% dintre cazuri s-au încadrat în termenul legal.

În același timp, controlul a scos la iveală mai multe abateri privind respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în 849 de cazuri, reprezentând 3,9% din total, companiile au depășit termenul de cinci zile lucrătoare pentru constatarea pagubelor. În alte 1 059 de dosare, adică 4,8% din total, au fost înregistrate întârzieri la emiterea deciziilor privind cererile de despăgubire. Cele mai frecvente probleme au fost constatate la comunicarea deciziilor către persoanele păgubite, unde au fost identificate 3 141 de cazuri, sau 14,3% din total, în care termenul legal de cinci zile lucrătoare a fost depășit.

Totodată, în 1 239 de dosare, reprezentând 5,6% din total, asigurătorii au achitat despăgubirile după expirarea termenului legal de 90 de zile de la depunerea cererii. Mai mult, în 5 072 de cazuri, adică 23% din totalul dosarelor analizate, au fost depășite termenele de achitare a despăgubirilor în cel mult 10 zile lucrătoare de la emiterea deciziei de către asigurător. CNPF precizează că unele dintre aceste întârzieri au fost influențate și de transmiterea tardivă de către persoanele păgubite a informațiilor necesare efectuării plăților, inclusiv a rechizitelor bancare.

Autoritatea de supraveghere consideră că aceste practici afectează drepturile persoanelor păgubite și pot diminua încrederea consumatorilor în activitatea asigurătorilor. În consecință, CNPF a dispus conformarea activității tuturor societăților verificate cu prevederile legislative și a recomandat implementarea unor mecanisme mai eficiente de monitorizare a termenelor legale, îmbunătățirea comunicării cu clienții, asigurarea trasabilității schimbului de informații și instruirea continuă a personalului implicat în gestionarea dosarelor de daună. De asemenea, instituția îi îndeamnă pe cei care solicită despăgubiri să completeze corect și integral formularele și să transmită la timp toate informațiile necesare, pentru a evita întârzierile în procesarea și achitarea despăgubirilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asigurări RCA #CNPF #despagubiri #dosare de daună

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.