Trei candidați au fost selectați de către Comisia specială a Parlamentului pentru funcția de membru al Comitetului european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) și urmează să-i prezinte Biroului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Este vorba despre candidații: Victor Zaharia, Nadejda Burciu, Svetlana Doltu, care au ajuns în etapa finală a concursului, desfășurat de către Comisia specială, constituită printr-o hotărâre de Parlament, la începutul toamnei.

În cadrul concursului, Comisia a evaluat capacitățile profesionale și nivelul cunoașterii limbilor străine de către concurenți în conformitate cu cerințele prevăzute pentru candidații la funcția de membru al CPT, de Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, de protocoalele adiționale la acesta și ținând cont de Recomandarea 1323(1997), Rezoluțiile 1248 (2001) și 1540(2007) ale APCE.

Precizăm că, Republica Moldova are un reprezentat la CPT, care este ales de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, cu majoritate absolută de voturi, de pe o listă de candidați întocmită de către Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În 1997, Republica Moldova a ratificat Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. În temeiul Convenției, a fost creat Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Rolul CPT este de a efectua vizite la locurile de detenție pentru a examina tratamentul aplicat persoanelor private de libertate și, dacă este cazul, de a adresa statelor recomandări, cu scopul de a întări protecția acestor persoane împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.

#candidat #Comitetul european #parlament

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.