Unul din trei. Candidații selectați pentru funcția de membru al Comitetului european pentru prevenirea torturii

Trei candidați au fost selectați de către Comisia specială a Parlamentului pentru funcția de membru al Comitetului european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) și urmează să-i prezinte Biroului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Este vorba despre candidații: Victor Zaharia, Nadejda Burciu, Svetlana Doltu, care au ajuns în etapa finală a concursului, desfășurat de către Comisia specială, constituită printr-o hotărâre de Parlament, la începutul toamnei.

În cadrul concursului, Comisia a evaluat capacitățile profesionale și nivelul cunoașterii limbilor străine de către concurenți în conformitate cu cerințele prevăzute pentru candidații la funcția de membru al CPT, de Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, de protocoalele adiționale la acesta și ținând cont de Recomandarea 1323(1997), Rezoluțiile 1248 (2001) și 1540(2007) ale APCE.

Precizăm că, Republica Moldova are un reprezentat la CPT, care este ales de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, cu majoritate absolută de voturi, de pe o listă de candidați întocmită de către Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În 1997, Republica Moldova a ratificat Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. În temeiul Convenției, a fost creat Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Rolul CPT este de a efectua vizite la locurile de detenție pentru a examina tratamentul aplicat persoanelor private de libertate și, dacă este cazul, de a adresa statelor recomandări, cu scopul de a întări protecția acestor persoane împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.

#Comitetul european #candidat #parlament

Oamenii de știință chinezi au descoperit un mecanism care explică modul în care Pământul timpuriu a reușit să stocheze cantități uriașe de apă, oferind o nouă perspectivă asupra transformării sale dintr-o minge de magmă într-o planetă capabilă să susțină viața.

Cercetătorii de la Institutul de Geochimie din Guangzhou au demonstrat experimental, potrivit unui studiu publicat în Science, că mantaua inferioară a Terrei a funcționat ca un imens rezervor de apă acum peste patru miliarde de ani. Mineralul-cheie este bridgmanitul, despre care se credea că poate stoca puțină apă, însă noile experimente arată că, în condiții de presiune extremă și temperaturi de peste 4.000°C, acesta captează eficient moleculele de apă rezultate din răcirea magmei.

Rezultatele indică faptul că mantaua ar fi reținut un volum de apă cuprins între 8% și 100% din volumul actual al oceanelor, care a fost ulterior adus treptat la suprafață prin activitate vulcanică. Acest proces ar fi contribuit esențial la formarea oceanelor și la transformarea Pământului în „planeta albastră” pe care o cunoaștem astăzi.