Al doilea grup de candidați la funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul non-judecătorilor, a fost evaluat de comisia pre-vetting. Unul dintre ei este promovat, iar altul – nu.

Conform Comisiei, Leonid Chirtoacă întrunește criteriile de integritate și promovează evaluarea. Nicolae Agachi nu a trecut testul. Detalii despre deciziile motivate vor fi publicate în cazul acordului din partea candidaților. Cei doi trebuie să anunțe timp de 48 de ore dacă se opun publicării deciziilor, iar în lipsa unei notificări, informațiile vor fi plasate pe pagina web a Comisiei pre-vetting.

„Din cei nouă candidați cu experiență profesională în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, incluși în lista transmisă
Comisiei de către Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități, pe 5 mai 2023, opt au trecut prin procesul complet de evaluare a integrității pentru a putea deveni eligibili pentru o funcție de membru în CSM, iar unul s-a retras din concurs, nepromovând evaluarea” precizează Comisia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a verificărilor celor opt candidați rămași în concurs, șase au promovat evaluarea, iar doi candidați nu. Potrivit Comisiei pre-vetting, ei nu corespund criteriilor de integritate financiară și etică.

Evaluarea candidaților la funcția de membri ai CSM presupune verificarea integrității financiare și etice a acestora, conform legislației, este să stabilească dacă aceștia și-au declarat în mod corespunzător averea și dacă nu există contradicții între venituri și bunuri deținute, dacă respectă normele etice ale funcției și dacă au admis conflicte de interese.

În total, CSM este format din 12 membri. Jumătate sunt non-judecători, înaintați de Parlament.

#candidati #CSM #evaluare #pre-vetting #promovare

Uniunea Europeană nu se așteaptă să apară probleme în aprovizionarea cu energie în această iarnă, dar se așteaptă la prețuri „foarte mari” la petrol și gaze, a declarat marți, 29 septembrie, comisarul european Dan Jorgensen, la reuniunea de la Dublin a miniștrilor Energiei din statele membre, transmite Agerpres.

Având în vedere criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu, „nu există nicio îndoială că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”, a subliniat Dan Jorgensen.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a continuat Dan Jorgensen.

În acest context, comisarul european intenționează să relaxeze anumite reguli.

Pentru a „detensiona piața”, Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unui regulament european referitor la emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, un gest favorabil companiilor din sector.

Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește norme pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea cu precizie a emisiilor de metan în sectorul energetic al Uniunii Europene. În conformitate cu acest regulament, importatorii de gaze și petrol din UE trebuie să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate cu aprovizionarea lor, începând din ianuarie 2027, pentru a limita scurgerile.

În contextul creșterii prețurilor la combustibili legate de războiul din Orientul Mijlociu, Emmanuel Macron i-a trimis recent o scrisoare Ursulei von der Leyen, solicitând modificarea anumitor reglementări europene. Președintele francez a cerut în special o amânare cu un an a normelor comunitare privind emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant.

Amânarea acestui regulament, din 2027 până în 2028, va depinde de aprobarea statelor membre și a Parlamentului European.

Această lege se confruntă cu opoziția mai multor țări producătoare de combustibili fosili, în special a Statelor Unite, care o consideră o constrângere și susțin că le-ar putea împiedica exporturile.

În schimb, organizațiile de mediu se opun unei amânări, afirmând că această amânare nu ar avea niciun impact asupra prețurilor la energie, dar ar marca un nou regres în politica climatică europeană.