Al doilea grup de candidați la funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul non-judecătorilor, a fost evaluat de comisia pre-vetting. Unul dintre ei este promovat, iar altul – nu.

Conform Comisiei, Leonid Chirtoacă întrunește criteriile de integritate și promovează evaluarea. Nicolae Agachi nu a trecut testul. Detalii despre deciziile motivate vor fi publicate în cazul acordului din partea candidaților. Cei doi trebuie să anunțe timp de 48 de ore dacă se opun publicării deciziilor, iar în lipsa unei notificări, informațiile vor fi plasate pe pagina web a Comisiei pre-vetting.

„Din cei nouă candidați cu experiență profesională în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, incluși în lista transmisă
Comisiei de către Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități, pe 5 mai 2023, opt au trecut prin procesul complet de evaluare a integrității pentru a putea deveni eligibili pentru o funcție de membru în CSM, iar unul s-a retras din concurs, nepromovând evaluarea” precizează Comisia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a verificărilor celor opt candidați rămași în concurs, șase au promovat evaluarea, iar doi candidați nu. Potrivit Comisiei pre-vetting, ei nu corespund criteriilor de integritate financiară și etică.

Evaluarea candidaților la funcția de membri ai CSM presupune verificarea integrității financiare și etice a acestora, conform legislației, este să stabilească dacă aceștia și-au declarat în mod corespunzător averea și dacă nu există contradicții între venituri și bunuri deținute, dacă respectă normele etice ale funcției și dacă au admis conflicte de interese.

În total, CSM este format din 12 membri. Jumătate sunt non-judecători, înaintați de Parlament.

#candidati #CSM #evaluare #pre-vetting #promovare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.