Ninsorile abundente se potolesc. Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a actualizat avertizarea meteo emisă pentru 8-9 ianuarie curent. Astfel, codul portocaliu emis anterior devine galben. Avertizarea a intrat în vigoare la ora 14:00.

Între timp, reprezentanții Guvernului Republicii Moldova anunță că, în total, la lucrările de prevenire și lichidare a consecințelor situațiilor excepționale sunt antrenate peste 3 000 de persoane (IGSU – 418, IGP – 1020, IGC – 203, IGPF – 123, CNAMUP – 1000, ASD – 152, Premier Energy – 80, RED Nord – 36) și 975 de mijloace speciale.

„3 032 de specialiști cu 975 unități de tehnică din cadrul autorităților sunt implicați pentru redresarea situației în țară în urma precipitațiilor abundente sub formă de ninsoare și lapoviță. Ofițeri și subofițeri din cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, drumari din cadrul ÎS Administrația de Stat a Drumurilor, lucrători medicali, dar și muncitori ai furnizorilor de energie electrică întreprind măsuri pentru ca situația să revină la normal.

La moment pe tot teritoriul țării se atestă ninsori abundente, toate traseele naționale sunt practicabile dar se circulă în condiții de iarnă. Lucrări de curățare și presurare a materialului antiderapant se desfășoară pe toate traseele naționale, regionale și locale, dar mai intensiv în zona de nord a țării. Drumuri blocate la moment nu sunt”, informează Guvernul.

De asemenea, la moment mai rămân parțial deconectate de la energia electrică 63 de localități.

„În urma condițiilor de vreme nefavorabilă, angajații IGSU au intervenit pentru lucrări de tractare și deblocare a mijloacelor de transport pe trasee din raioanele Ialoveni, Drochia, Hâncești, dar și municipiul Chișinău.

În capitală salvatorii au deblocat un autoturism în care se afla un minor bolnav în vârstă de 6 ani. Acesta era transportat de părinți spre spital, însă din cauza viscolului mașina a rămas înzăpezită. Pompierii au reușit să deblocheze autoturismul, astfel copilul a ajuns în siguranță la instituția medicală pentru îngrijiri de rigoare”, se arată într-un comunicat al IGSU.

Primăria municipiului Chișinău anunță că la ora 14:00, grosimea stratului de zăpadă în Chișinău a ajuns la 16 cm, fiind cea mai mare valoare din țară.

„Conform datelor prezentate de stațiile meteorologice, cea mai mare cantitate de precipitații a căzut în Capitală. În caz de înregistrare a situațiilor problematice în contextul condițiilor meteo, puteți apela la Dispeceratul Central Municipal, tel. (022) 22-22-67, (022) 22-26-04”, se arată într-un comunicat al municipalității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit prognozelor, pe 8 ianuarie va ninge puternic (15-20 l/m2), izolat se va semnala vijelie, se așteaptă intensificări ale vântului în rafale de până la 15-20 m/s, temperatura medie zilnică a aerului va scădea cu 10-15°C, comparativ cu vremea din ultima perioadă, pe drumurile publice se vor forma troiene și ghețuș, iar pe vegetație și pe firele electrice se va depune lapoviță.

#cod galben #situatie tara #zapada

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.