Un moldovean a telefonat de la începutul lui 2024 de 434 de ori la Serviciul 112, pentru a întrebat cât e ora. Alţi cetăţeni fac glume, înjură operatorii sau solicită informații care nu reprezintă urgenţe, de exemplu numere de telefon ale unor instituții.

Actualmente, circa 42% din numărul total de apeluri înregistrate la numărul 112, cu o medie zilnică de 2637 de solicitări, nu sunt urgențe. Operatorii susțin că multe persoane abuzează de numărul unic și consideră că se întâmplă deoarece acesta funcționează non-stop, însă din cauza apelurilor false serviciile specializate riscă să nu ajungă la timp la persoanele care într-adevăr au nevoie de ajutor urgent.

„Serviciul 112 atenționează că apelurile care nu reprezintă o urgență afectează nefavorabil tratarea situațiilor reale. Mai întâi, ține ocupate liniile de urgență, în condițiile în care apelurile sunt preluate numai în ordinea în care au fost recepționate. Acest aspect limitează operatorul de la alte apeluri reale, astfel se reduce viteza de răspuns la apelurile cu urgență reală și crește timpul mediu de prelucrare a unui caz de urgență. Se pierd secunde valoroase doar pentru a afla că apelantul nu are nici o urgență”, transmit reprezentanții Serviciului.

În context, Serviciul 112 îndeamnă cetățenii să nu formeze numărul dacă nu au urgență. „Apelarea nejustificată a numărului 112 poate costa viața unei persoane aflate în pericol”, punctează responsabilii.

#112 #apeluri #farse #operatori #urgente

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.