Peste 300 de milioane de locuitori ai planetei ar putea fi afectați de o criză alimentară de proporții, generată de războiul din Ucraina. Fiind vorba, în special, de regiuni din Africa, dependente de cerealele din Ucraina. Potrivit experților în domeniul securității, liderii occidentali trebuie să identifice rapid o soluție de a stopa procurarea resurselor energetice din Rusia, astfel stopând și finanțarea războiului sângeros al Kremlinului împotriva Ucrainei.

Criza alimentară globală, generată de războiul din Ucraina este printre subiectele prioritare discutate în timpul summit-ului extraordinar de la Bruxelles, care are loc zilele acestea, informează ipn.md.

Liderii celor 27 de state membre UE, încearcă să ajungă la un compromis privind cel de-al șaselea pachet de sancțiuni aplicate Moscovei.

„În prezent, Uniunea Europeană furnizează 800 de milioane de euro zilnic pentru hidrocarburile cumpărate din Rusia, adică până la 400 de miliarde de euro anual. Este o sumă uriașă, o ploaie cu bani, care oferă Rusiei posibilitatea de a continua acest război sângeros. Acest lucru nu mai poate fi permis, fiindcă efectele războiului generează o criză alimentară de proporții globale. Dacă nu se va găsi rapid o soluție, potrivit datelor ONU, vor fi afectați peste 300 de milioane de locuitori ai planetei. Sunt afectate regiuni unde foarte ușor se aprind revoltele populare, din cauza lipsei alimentelor, e vorba de Egipt, Liban, nordul Africii. Această regiune este puternic ancorată la producția de grâu pe care o exportă Ucraina”, a spus expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Gramadă, spune că economia Ucrainei este puternic afectată de război, în urma blocării porturilor prin care avea loc exportul de cereale. De asemenea, Rusia distruge deliberat echipamentele și depozitele agricole din Ucraina. Potrivit expertei, o altă problemă majoră a Ucrainei este lipsa forței de muncă.

„Potrivit datelor actualizate, 6,7 milioane de oameni au plecat din Ucraina. E greu de crezut că această pierdere a forței de muncă va fi compensată cu investiții financiare. În Ucraina s-a pierdut cea mai importantă resursă a statului, forța umană. Pe de altă parte, sunt antreprenori care au decis să-și reamplaseze afacerile în vestul țării sau și-au transferat activitatea în state vecine, fiind vorba în special de Polonia, care oferă posibilitatea ucrainenilor să-și continue activitățile de pe teritoriul său. Există o conexiune mare între Polonia și Ucraina, existând o înțelegere a nevoilor reciproce, iar bariera lingvistică, practic lipsește între cele două state”, a spus Angela Gramadă.

Pachetul de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană pentru a fi aplicat Rusiei prevede instituirea unui embargo parțial al livrărilor de petrol din Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

State precum Ungaria, Slovacia, Cehia și Bulgaria resping un astfel de pachet de sancțiuni, menționând că deocamdată nu există alternativă petrolului rusesc.

#export #Igor Munteanu #razboi #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.