Uniunea Europeană intenţionează să furnizeze un ajutor de 1,5 miliarde de euro pe lună Ucrainei în 2023 pentru a susţine această ţară în război, a anunţat vineri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul unui summit al Celor 27, scrie Agerpres

„Asta va duce la o cifră globală de 18 miliarde pentru anul viitor (…), un flux de venituri previzibile, stabile şi fiabile”, a declarat von der Leyen în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

În contextul în care economia ucraineană este devastată de opt luni de ofensivă rusă, Kievul a evaluat la între trei şi patru miliarde de euro nevoile de finanţare lunară ale guvernului.

Aceste 3-4 miliarde ar urma să fie finanţate de UE, americani şi instituţiile financiare internaţionale, a precizat Ursula von der Leyen

„Este important să trimitem un semnal Ucrainei”, a estimat şefa executivului european.

În concluziile summitului, Cei 27 pledează pentru o deblocare rapidă a celor trei miliarde de euro rămase dintr-un pachet de ajutor de 9 miliarde de euro pentru 2022 anunţat în mai. Această asistenţă macrofinanciară ia forma unor împrumuturi pe termen lung însoţite de condiţii foarte favorabile.

Liderii fac apel la Comisia Europeană să conceapă o „soluţie mai structurală”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ucraina #UE #Ursula von der Leyen

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.