Liderul Blocului Electoral „Renato Usatîi” spune că în eventualitatea în care Partidul Acțiune și Solidaritate ar obține majoritatea în viitorul Parlament, formațiunea condusă de Igor Grosu nu va putea guverna de una singură și vor fi declanșate noi alegeri anticipate. În același timp, Usatîi e convins că în viitorul Parlament vor accede blocul său, blocul PCRM-PSRM, PAS și Partidul Șor.

Liderul Blocului „Renato Usatîi” spune că echipa PAS ar fi creată din oameni cinstiți, însă în totalitate lipsiți de experiență în domeniul administrației publice. Din acest motiv, o guvernare pe termen lung a celor de la PAS, fără alți aliați politici, ar fi imposibilă.

„Dacă PAS obține singur majoritatea, alegerile parlamentare vor avea loc peste 6-8 luni. Nici nu poate fi vorba despre o guvernare de 4 ani, fiindcă jumătate din oamenii PAS sunt oameni cinstiți, dar ei nu știu diferența dintre poiata găinilor și un troleibuz. Dacă ești la guvernare trebuie să muncești, s-a terminat cu statul pe Facebook”, a spus Renato Usatîi în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4, notează IPN.

De asemenea, Usatîi se arată convins că formațiunea sa se va regăsi în viitorul Parlament și exclude orice alianță cu Partidul Șor în cazul în care formațiunea va trece pragul electoral și se va alia cu PSRM și PCRM.

„Dodon și Voronin mai mult de 30 de mandate nu pot avea. Să admitem că Șor mai reușește să mintă pensionarii și mai obține 10 mandate, în total vor fi 40 de mandate. Voronin după alegeri se va da la o parte. Credeți că după tot prin ce au trecut colegii mei, mama mea, eu voi face coaliție cu Șor? Eu nu mă cer în coaliție nu nimeni”, a mai spus Renato Usatîi.

Blocul „Renato Usatîi” a fost creat din Partidul Politic Patria și Partidul Nostru. Potrivit legii, pragul electoral pentru blocurile create din două formațiuni politice este de 7%.

#alegeri #Alegeri anticipate 2021 #PAS #Renato Usatii

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie