Partidul Acțiune și Solidaritatea (PAS) s-a înregistrat în cursa electorală pentru alegerile parlamentare anticipate cu 25 de tineri pe listă. În prima parte a articolului, Realitatea.md a analizat averile a 10 candidați cu vârsta între 18 și 35 de ani, în special, în partea ce ține de bunuri mobile. Unii sunt studenți sau liber profesioniști și au declarații modeste, alții însă au și apartament sau casă de locuit, și mașini, una-două. Există și un candidat la fotoliul de deputat care și-a declarat bicicleta.

Mihai Popșoi, 34 de ani. Deține funcția de vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și candidează pentru un nou mandat de deputat. În ultimii doi ani, de pe 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2020, a ridicat un salariu total de 347.131 lei și încă un salariu total de 715.052 lei de la Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. A mai declarat și alte venituri din surse legale.

Are două apartamente, unul în valoare de 194.060 lei și altul – de 405.196, dar și o casă de locuit în valoare de 122.453 lei, menționând la secțiunea „suprafața” – demolată. Mai are două autoturisme – o Toyota Auris (anul fabricației 2016), dobândită în 2019, cu un preț de 11 mii de euro și încă o Toyota Auris (anul fabricației 2004), dobândită mai devreme, în 2015, cu un preț de 90 de mii de lei.

Andrei Spînu, 35 de ani. Are funcția de secretar general la APRM și în perioada menționată mai sus, adică la fel timp de doi ani, a ridicat un salariu total de 6.546.781,24 lei și 68.702,57 euro de la Wupp Ltd, Cancelaria de Stat, Traduno Technologies SRL, OneTwoStart LTD, APRM (în sume a inclus dividente și remunerare).

Are șase terenuri agricole și intravilane cu diferite suprafețe și două case de locuit cu o cotă parte de 50 la sută. Ambele au 125,2 metri pătrați și valorează 1.501.168 lei. Mai deține și două autoturisme: un Audi Q5 (anul fabricației 2014) de 380 de mii de lei și un VW Tiguan (anul fabricației 2019) de 27 de mii de dolari.

Dan Perciun, 30 de ani. A declarat un salariu total pentru perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2020 de 293.799 lei, în urma deținerii funcției de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Are două apartamente cu suprafața de 78,2 metri pătrați și nu a declarat nicio mașină.

Radu Marian, 31 de ani. Deținând funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a ridicat în ultimii doi ani un salariu total de 333.624 lei. Printr-un contract de chirie/locațiune, a dobândit în 2020 un apartament în valoare de 46 de mii de euro. La bunuri mobile, a declarat o bicicletă Westland de 5.900 de lei.

Artur Mija, 31 de ani. Are funcția de trezorier la PAS și pe parcursul a ultimii doi ani a declarat mai multe venituri, printre care în primul rând pe cel de la Cancelaria de Stat pentru activitatea în calitate de șef de cabinet al prim-ministrului – 60.454,78 lei. Nu a indicat nimic la secțiunea „clădiri și construcții”, în schimb la bunuri mobile a indicat o Honda Accord (anul fabricației 2014) în valoare de 250 de mii de lei.

Alexandr Trubca, 33 de ani. Este consilier municipal în CMC, de unde a ridicat un salariu total pentru ultimii doi ani, împreună cu o indemnizație, de 100.462 lei. A avut și alte surse de venit. Mai deține și un apartament cu o suprafață de 91,9 metri pătrați, în valoare de 967.378 lei, dar și un Renault Kdjar (anul fabricației 2016) care costă 12.500 euro.

Adrian Băluțel, 28 de ani. Este consilier în cabinetul vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova și, în 2020, a avut o remunerare în baza contractelor de prestare servicii în sumă de 190.000 lei. Și el a declarat și alte surse de venit. Nu a scris nimic la bunuri imobile, însă la secțiunea celor mobile a indicat o Toyota Auris (anul fabricației 2012) de 6 mii de euro.

Victor Spînu, 30 de ani. A indicat că a ridicat un salariu în ultimii doi ani de 33.132 lei pentru servicii consultanță la Fundația Konrad Adenauer din Republica Moldova. Are un apartament cu o suprafață de 44 metri pătrați, în valoare de 630.990 lei, și un autoturism marca Nissan Qashqai (anul fabricației 2007) de 120 mii lei.

Marcela Nistor, 27 de ani. Este trainer la Fundația pentru educație financiară OK. Cel mai mare salariu total indicat este anume la acest job – 161.378, pentru ultimii doi ani. Are un apartament dobândit în 2019, de 66,8 metri pătrați, în valoare de 1.532.032 lei. Nu a indicat niciun autoturism.

Eugeniu Sinchevici, 22 de ani. Este liber profesionist și a indicat cel mai mare salariu total, ridicat în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2020, de la Forumul pentru Transparență, Implicare și Unitate S – 141.988,04 lei. Nu are indicat niciun apartament și nicio mașină.

Acest articol face parte dintr-o serie de analize jurnalistice asupra declarației de avere și interese personale. Accesați rubrica ALEGERI de pe site-ul REALITATEA.MD pentru a găsi mai multe informații interesante. Urmează partea a II-a.

#avere #PAS #tineri

O eroare software produsă într-o fracțiune de secundă a provocat una dintre cele mai grave perturbări ale traficului aerian din Marea Britanie. Defecțiunea unui sistem al serviciului britanic de control al traficului aerian NATS a dus la o întrerupere de aproximativ șase ore, peste 2.000 de zboruri anulate și sute de mii de pasageri afectați, informează adevărul.ro.

Potrivit raportului preliminar publicat de NATS, problema a apărut pentru prima dată la ora 10:00, însă incidentul major nu a fost declarat decât două ore și jumătate mai târziu, după ce defecțiunea a reapărut, notează The Guardian.

Problema a fost identificată inițial la 10:02, când inginerii au fost anunțați că legătura dintre sistemul național de gestionare a spațiului aerian și sistemul de control al zonei Londrei fusese întreruptă.

La 10:06, inginerii au constatat că sistemul părea să fi revenit la normal și că nu exista un impact operațional evident. Verificările au continuat însă.

Raportul NATS indică drept cauză o defecțiune software veche și necunoscută până atunci, combinată cu o succesiune foarte specifică de evenimente care au avut loc simultan.

Problema a apărut în momentul în care sistemul procesa manual o solicitare pentru atribuirea unui cod de identificare unui avion. Cererea a fost suspendată pentru procesarea unei alte activități cu prioritate mai mare. Când operațiunea inițială a fost reluată, programul nu a mai continuat corect procesarea.

„Defecțiunea software a făcut ca aceasta să nu fie reluată corect, iar rezultatul generat a fost corupt și a afectat unele actualizări ulterioare ale datelor de zbor. Acest lucru s-a întâmplat în spațiul unei milisecunde”, se arată în raport.

Incidentul major a fost declarat abia la 12:32

La 12:32, legătura dintre sistemele de gestionare a spațiului aerian național și cel din Londra a căzut din nou. Atunci a fost declarat incidentul major, iar controlorii au fost nevoiți să efectueze manual o parte dintre operațiuni.

Doar 13 minute mai târziu, NATS a început să restricționeze zborurile, în timp ce sistemul continua să prezinte probleme. La 13:32, acesta a cedat complet.

Companiile aeriene au fost informate despre restricții la 13:40. Între 14:50 și 16:09, NATS a repornit sistemul, iar operațiunile complete au fost reluate abia la 19:30.

Efectele însă au continuat mult după remedierea defecțiunii. Blocajele din aeroporturi, aeronavele scoase din program și pasagerii rămași în așteptare au făcut ca revenirea la normal să dureze mai mult de două zile.

În total, peste 2.000 de zboruri au fost anulate, iar sute de mii de persoane și-au văzut planurile de călătorie afectate.

Guvernul britanic cere o anchetă independentă

Ministrul Transporturilor, Heidi Alexander, a calificat perturbările drept „complet inacceptabile” și a cerut o investigație mai amplă.

„Este clar că trebuie să înțelegem urgent de ce această problemă nu a fost descoperită și remediată înainte să provoace haos”, a declarat Alexander.

Ministrul a cerut Autorității pentru Aviație Civilă din Marea Britanie să verifice concluziile raportului NATS și să analizeze investițiile companiei în creșterea rezilienței sistemului.

„Am însărcinat, prin urmare, CAA să efectueze o analiză independentă pentru a verifica rezultatele NATS și pentru a investiga planurile sale de investiții menite să îmbunătățească reziliența în viitor, precum și responsabilitatea din punct de vedere al reglementării”, a spus ministrul.

Investigația CAA urmează să fie publicată în termen de șase luni.

Companiile aeriene cer despăgubiri

Problema a provocat reacții dure din partea industriei aeriene, în condițiile în care companiile au suportat costuri importante din cauza anulărilor și întârzierilor.

Tim Alderslade, directorul executiv al Airlines UK, organizație care reprezintă industria aeriană, a cerut investiții reale în sistemul NATS.

„Analiza CAA trebuie să impună investiții reale în reziliența NATS, astfel încât o singură defecțiune să nu mai poată provoca niciodată o perturbare la nivel național”, a declarat el.

Alderslade a spus că membrii organizației vor cere NATS „despăgubiri imediate pentru costurile suportate și un plan credibil pentru îmbunătățirea rezilienței”.

Șeful easyJet, Kenton Jarvis, a cerut, la rândul său, măsuri concrete.

„Pasagerii merită mai mult decât încă o promisiune că se vor trage învățăminte. Trebuie luate măsuri ferme (…) și trebuie găsită o soluție echitabilă pentru ca operatorii aerieni să nu fie lăsați să suporte nota de plată”, a spus acesta.

Ryanair a avut una dintre cele mai dure reacții. Directorul operațional Neil McMahon a ironizat explicația oferită de NATS.

„«Software-ul mi-a mâncat tema» nu este o explicație acceptabilă. De câte ori trebuie să se prăbușească sistemul britanic de control al traficului aerian până când Martin Rolfe își asumă responsabilitatea și demisionează?”, a declarat McMahon.

Directorul executiv al NATS, Martin Rolfe, a precizat că incidentul nu are legătură cu defecțiunile anterioare ale sistemului și că problema a fost exclusiv una software.

„Pot confirma că a fost o problemă software și că nu a fost provocată de acțiuni incorecte ale operatorilor militari sau civili”, a spus Rolfe.

El și-a cerut din nou scuze pasagerilor afectați și a precizat că a fost identificată cauza, iar între timp au fost implementate măsuri temporare pentru prevenirea repetării problemei.

„Este responsabilitatea noastră să ducem oamenii acolo unde vor să ajungă, rapid și fără întârzieri, iar când acest lucru nu se întâmplă suntem profund afectați. Cu toate acestea, rolul nostru principal este să menținem siguranța cerului și a tuturor celor care zboară prin el. În niciun moment săptămâna trecută siguranța nu a fost pusă sub semnul întrebării”, a declarat șeful NATS.