Pe lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, din partea Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), sunt opt tineri. Ce-i drept primul dintre toți a fost plasat abia pe poziția 56, pe când ultimul este chiar ultimul din listă cu numărul 102. Realitatea.md le-a analizat profilul și averea, în special, în partea ce ține de bunuri mobile.

Anjelica Luchina, 32 de ani. Deține funcția de jurist-consultant la SRL „Rincor-Prim”. În ultimii di ani, perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2020 a ridicat un salariu de 38.142 de lei, ceea ce ar însemna că lunar ridică o sumă minimă pe economie. În plus, a ridicat un salariu total de 29.621,8 lei de la Secretariatul Parlamentului și un salariu total de 20.000 de lei de la SC „Total-Info” SRL.

De la Primăria Ungheni a avut o indemnizație de 23.900 lei și de la Consiliul raional Ungheni – 19.300 lei. Alte surse de venit nu a mai declarat, în schimb la secțiunea cote-părți/acțiuni a scris încă un tip de activitate – producere/prestări – sub denumirea companiei SRL „LumileXan” din municipiul Ungheni. Nu a indicat nicio mașină.

Elena Vîjga, 32 de ani. Este reporter la PP „Exclusiv Media” SRL de unde a ridicat, pe trei luni în 2020, 21.000 de lei. Anterior, în 2019 de la Telesistem TV SRL a ridicat 7.166,67 lei și în 2020, pe nouă luni, 38.113, 64 lei. Soțul la fel a activat în ultimii doi ani la Telesistem TV SRL, ulterior devenind reprezentanța din RM a TRCI MIR.

Au un apartament în valoare de 266.071 lei, obținut printr-un contract de donație în 2015, titular fiind Elena Vîjga. La fel, a fost indicat un autoturism de marca Range Rover Sport, anul fabricației 2008 și anul dobândirii 2017, în valoare de 17 mii de euro.

Daria Colomieț, 30 de ani. Este consilier în cadrul Consiliului Municipal Chișinău. Nu a declarat niciun venit salarial în ultimii doi ani. În schimb, a indicat că a avut obținut un venit din înstrăinarea unui apartament – în valoare de 26 mii de euro. Restul secțiunilor din declarația de avere sunt goale.

Olesea Brînză, 32 de ani. Deține funcția de vicepreședintă pe probleme sociale la Consiliul raional Hîncești. De acolo, în ultimii doi ani, a ridicat un salariu total de 172.023,68 lei. Are un teren intravilan, dobândit în 2014, și trei bunuri mobile: un VAZ din 2006 (anul fabricației 1986) de 1.000 de lei; un Nissan din 2019 (anul fabricației 2009) de 78.000 de lei și un Hyundai din 2020 (anul fabricației 2012) de 140 de mii de lei.

Alexandr Dombrovschii, 33 de ani. Este secretar executiv la PSRM. În ultimii doi ani, a ridicat de la PSRM un salariu total de 38.931,93 lei și 35.111,95 lei. Din alte surse legale a ridcat, cum ar fi prestări-servicii pentru consultanța unui deputat – 144 mii de lei în 2019 și o indemnizație de la Primăria Chișinău de 625 de lei.

Deține o cotă-parte a unui apartament din 2020, valoarea căruia nu a fost indicată. Are și o mașină dobândită cu un an mai devreme. La tipul modelului a indicat numele său, nu marca. A scris doar că anul fabricației este 2010 și 80 de mii de lei la valoare. Mai are și câteva conturi bancare pe care păstrează diferite sume de bani.

Irina Zababurina, 32 de ani. Activează în calitate de jurist-consultant la PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, de unde în ultimii doi ani a ridicat un salariu total de 74.043,88 lei. A mai ridicat un salariu total de 5.220,19 lei de la SA „Taxi-Service”.

La fel, a obținut 10.000 de lei din înstrăinarea unui autoturism a cărui marcă a fost ascunsă. De la Consiliul municipal Chișinău a obținut o indemnizație de 89.974,50 lei. Este proprietara a 1/3 cote-părți a unui apartament dobândit în 2016, valoarea căruia este de 132.213 lei. Nu a indicat nimic la secțiunea bunuri mobile.

Alexandra Tolocico, 33 de ani. Deține funcția de consilier în cadrul Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, cabinetul președintelui fracțiunii parlamentare a PSRM, și cea de consilier municipal în CMC. Astfel, de la primul job a ridicat un salariu total pentru ultimii doi ani de 191.621,05 lei și o indemnizație de 58.013,79 lei. De la CMC, la fel, a obținut o indemnizație de 96.299,50 lei.

Nu a indicat vreun apartament, în schimb a scris despre două autoturisme: un BMW X5 (anul fabricației 2004) de 26 de mii de dolari și Skoda Octavia 1.6 MPi (anul fabricației 2009) de 8.600 euro.

Ecaterina Medvedeva, 23 de ani. Este studentă și o declarație de avere goală, adică pe care nu are indicată vreun salariu sau vreo proprietate mobile/imobilă.

Acest articol face parte dintr-o serie de analize jurnalistice asupra declarației de avere și interese personale. Accesați rubrica ALEGERI de pe site-ul REALITATEA.MD pentru a găsi mai multe informații interesante. Urmează și altele.

#avere #BECS #masini

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.