Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), unul din cele mai bine cotate partide politice antrenate în cursa electorală merge în alegeri cu o listă electorală formată din 98 de candidați la funcția de deputați. Pentru a vedea ce venituri au candidații, în ce case locuiesc și în ce mașini se plimbă am decis să examinăm declarațiile de avere și interese personale a primilor cinci pretendenți din lista formațiunii, depuse la Comisia Eelectorală Centrală (CEC).

Igor Grosu, președintele interimar al PAS declară un salariu de 338 847 de lei și alte 76 339 de mii de lei, bani câștigați de soția acestuia, 47 563 de lei, bani obținuți din înstrăinarea sau deținerea unor imobile sau a unor cote-părți din capitalul social al societății comerciale, precum și 10 404 ron – indemnizații obținute pentru copii.

Liderul PAS, mai indică șapte terenuri, obținute pe parcursul anilor 2000 până în 2017, trei case de locuit, un spațiu comercial de producere și alte trei averi imobiliare, fără a indica despre ce este vorba. La categoria autoturisme, Igor Grosu scrie că deține un Volkswagen Touran, anul fabricației 2009, însă îl are în proprietate din 2017, care ar valora 7 800 de euro. Grosu mai afirmă că are un credit, contractat în 2020, care scade anul acesta. Este vorba de 11599 de lei și interese personale în Partidul Acțiune și Solidaritate. Declarația de avere și interese personale integrală o găsiți aici.

Natalia Gavrilița, vicepreședintă PAS, declară un venit total de peste 4,3 milioane de lei, bani câștigați din plăți salariale, onorarii, redevențe și dobândă, un apartament, dobândit în 1997, estimat la 275 722 de lei și două autoturisme: Lexus, anul fabricației 2009, cumpărat în 2014 cu 17 mii de euro și un Subaru produs în același an – 2009, achiziționat în 2018, contra sumei de 3 500 de euro. Declarația de avere și interese personale integrală o găsiți aici.

Mihai Popșoi, un alt vicepreședinte PAS indică în document peste 1,3 milioane de lei, venit obținut din salariul de deputat, salariat în cadrul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, Fundația Friedrich Ebert în Republica Moldova, Fundația Konrad Adenauer, Asociația pentru Politică Externă, Universitatea sin Milano și compensații de la Parlament. Acesta deține un teren, dobândit în 2006 cu 135 939 de lei, trei case de locuit și un bun imobil demolat, estimate la câteva sute de mii de lei, două automobile Toyota Auris, una fabricată în 2016, dobândită în 2019 cu 11 mii de euro, iar alta produsă în 2014, achiziționată în 2015 cu 90 de mii de euro.

Candidatul PAS mai declară șapte conturi bancare, unde păstrează atât lei cât și valută și declară că ar avea interese personale în cadrul Asociației pentru Politică Externă și PAS. Declarația de avere și interese personale integrală o găsiți aici.

Sergiu Litvinenco declară un venit în lei, comasat cu cel al soției pe ultimii doi ani de peste 1,3 milioane de lei, bani obținuți din salariul și indemnizațiile de parlamentar și dobânda pentru indemnizația copiilor, un teren drept moștenire de 10 ari, evaluat la 10 786 de lei, o casă de locuit, două apartamente, două automobile: un Mercedes și o Toyota, ambele produse în 2007, zece conturi bancare, precum și interese personale pe care le are în cadrul partidului din care face parte și a două asociații obștești. Declarația de avere și interese personale integrală o găsiți aici.

Andrei Spînu, care este secretar general degrevat din funcție a Președinției și secretar al PAS se pare că este unul din cel mai înstărit candidat a formațiunii, întrucât declară aproape un venit de aproape 9 milioane de lei drept venit pentru ultimii doi ani, șase terenuri în posesie, două case de locuit de 125 de metri pătrați ambele, două autoturisme: Audi Q5 din 2014, cumpărat în 2017 cu 380 de mii de lei și un Volkswagen Tiguan, produs în 2019, achiziționat în 2020 cu 27 de mii de euro. Spînu indică în declarația de avere că deține active în opt conturi bancare, unde păstrează bani în lei și valută. Acesta mai declară și interese personale în cadrul a câtorva companii unde este fondator și acționar, iar în cadrul PAS declară funcția de secretar general. Declarația de avere și interese personale integrală o găsiți aici.

Lexus, Audi sau Toyota: Cu ce mașini se plimbă candidații PAS, aspiranți la un fotoliu de deputat

#alegeri #candidati #declaratii de avere #PAS

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.