Candidații Partidului Acțiunii Comune-Congresul Civic încearcă să acceadă în Parlament în cadrul scrutinului din 11 iulie curent cu o listă electorală formată din 101 deputați, unde se regăsesc foști deputați și fruntași comuniști. În acest sens, ne-am propus să analizăm din punct de vedere al declarațiilor de avere și interese personale ce venituri și bunuri au primii cinci candidați din lista formațiunii.

Primul pe lista partidului este Iurie Muntean, care declară un venit de doar 4 296 de lei salariu pentru ultimii doi ani 2019-2020, remunerare care a primit-o de la Partidul Acțiunii Comune-Congresul Civic, în fruntea căruia se află. Muntean mai indică un teren de 0,43 ha, cotat la 126 de mii de lei, dobândit în 1998, o construcție dobândită în 2018, unde deține 1/2 din cei 124 de metri pătrați, care valorează 279 de mii de lei, un mijloc de transport anul fabricației 2002, valoarea căruia atinge 25 de mii de lei și mai indică interese personale în cadrul formațiunii din care face parte, fiind membru al executivului. Întreaga declarație de avere și interese personale poate fi consultată aici.

Pe poziția a doua este Reajeva Ala, care scrie în declarație că, în decurs de doi ani a obținut un salariu de 487 634 de lei, două construcții, ambele dobândite în 2015 asupra cărora deține 1/2 din suprafața acestora (38,5 metri pătrați) și care sunt cotate la peste 240 mii de lei. Candidata mai indică și o mașină fabricată în 2011, obținută în 2017, care valorează 540 de lei. Întreaga declarație de avere și interese personale poate fi consultată aici.

Lista este completată de Marc Tkaciuk, care indică un salariu de peste 70 de mii de lei pe ultimii doi ani, obținut de la PP Stratum Plus, un bun imobil – teren de 0,59 ha, dobândit în 2010, care valorează 23 107 de lei, o casă de 93 de metri pătrați, dobândită în 2011, în urma unei donații și care ar costa 487 mii de lei. Întreaga declarație de avere și interese personale poate fi consultată aici.

Todua Zurabi este al patrulea candidat ce se regăsește în lista Congresului Civic declară un salariu de 72 de mii de lei, un teren agricol de 0,90 ha, dobândit în 2005, care ar valora 756 363 de lei, o construcție de 45,5 metri pătrați, obținut în 2004, care ar costa 248 190 mii de lei, două automobile: Mercedes, ML 250, anul fabricației 2012, dobândit în 2018, cu valoarea 350 de mii de lei și un Moskvici 1989 produs, cumpărat în 2019 cu 6 mii de lei. Candidatul mai deține și două conturi bancare cu 95 de mii de lei și respectiv o mie de lei și are o cotă parte de 100% dintr-o întreprindere de testare auto din orașul Șoldănești. Întreaga declarație de avere și interese personale poate fi consultată aici.

Poleanschi Mihail, candidat pe poziția a cincea pe lista Partidului Congresul Civic indică în declarație pentru ultimii doi ani un venit de puțin peste 7 mii de lei – salariu, și o leafă a soției de 639 de mii de lei, două autoturisme: un Volkswagen Jetta produs în 1987 și cumpărat în 2014, contra sumei de 25 de mii de lei și un Suzuki Swift produs în 2016 și dobândit anul trecut cu 138 mii de lei. Acesta mai deține o cotă parte în cadrul SRL Media Alternativ. Poleanschi nu indică nici o casă de locuit sau vreo altă construcție. Întreaga declarație de avere și interese personale poate fi consultată aici.

#alegeri #Congresul Civic #declaratie de avere #Marc Tkaciuk

Informațiile din telefoanele, laptopurile și stick-urile de memorie găsite în vila în care locuia Vladimir Plahotniuc în Grecia nu pot fi accesate. Dispozitivele au un nivel avansat de securizare, iar deblocarea acestora este imposibilă, anunță procurorii care au solicitat acces la ele, în speranța că ar putea găsi probe noi care să demonstreze vinovăția fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”, transmite TV8.

Tot astăzi, instanța a acceptat un nou set de probe ale acuzării, în timp ce o cerere depusă de apărarea lui Dodon a fost respinsă. Fostul președinte nu s-a prezentat azi la ședința de judecată.

După o pauză de peste două luni, ședințele de judecată în dosarul „Kuliok” au fost reluate. Astăzi, procurorii au cerut anexarea unor noi probe care, în opinia lor, ar demonstra vinovăția lui Igor Dodon pentru corupere pasivă, dar și pentru organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale. Printre probe se numără un briefing susținut de fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc, în iunie 2019.

„Confirm personal negocierile pe care le-am avut cu Igor Dodon. El în numele partidului Socialiștilor, eu în numele PD. Timp de trei luni de zile am avut multe discuții, am încercat să găsim o formulă de parteneriat tehnic între socialiști și democrați…dar a căzut în ultimul moment când nu am acceptat să semnez documentul legat de federalizare și alte cerințe care erau împotriva Republicii Moldova”, a declarat fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc.

„Plahotniuc confirmă că a avut acele întâlniri personal cu Igor Dodon referitor la formarea coaliției dintre PSRM și PDM, confirmă acele negocieri, acele cerințe. Această înregistrare a fost necesară, deoarece noi am depus deligența pentru al audia pe Plahotniuc în ședință de judecată, acesta a refuzat, iar acuzarea a a adus alte probe pentru a confirma unele aspecte”, a explicat procurorul Petru Iarmaliuc.

Instanța a acceptat anexarea probei. Procurorii au mai cerut acces la informațiile de pe telefoanele, laptopurile și dispozitivele de stocare ridicate din vila lui Plahotniuc din Grecia, după reținerea acestuia de către autoritățile elene. Deocamdată, însă, dispozitivele nu au putut fi deblocate. Magistrații au acceptat și alte probe prezentate de acuzare, printre care:

„Am prezentat documente prin care am arătat că conducătorii organizațiilor teritoriale ale PSRM au achitat în aceeași zi cu persoanele decedate sau plecate peste hotare, figurează în actele contabile”.

Deși avocații lui Dodon urmează să asigure prezența a încă șase martori, astăzi niciunul nu a venit să facă declarații. Mai mult, unii dintre aceștia ar refuza să depună mărturii, întrucât figurează în alte cauze penale. Apărarea a depus însă o cerere privind o excepție de neconstituționalitate, care nu a fost admisă.

„Atunci când a fost pornit și trimis în judecată acest dosar, Dodon nu era președinte al Republicii Moldova, era fost președinte. În lege lipsește așa noțiune, deci se judecă în Curtea Supremă dosarele în privința unui fost președinte. Nu mai avea această calitate, prin urmare, urma să fie judecat la judecătoria Buiucani. Faptele au fost imputate pentru perioada cât a fost președinte. Mai repet competența Curții Supreme de Justiție țin de calitatea de președinte, nu de fapte”, a menționat avocatul Petru Balan.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova judecat pentru o infracțiune comisă în perioada exercitării mandatului. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, instanța competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele șefului statului. Procesul a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători din complet. Dodon este acuzat că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat. Fostul președinte pledează nevinovat și riscă până la 20 de ani de închisoare.