La 2 februarie 2014, locuitorii autonomiei au fost chemați să participe la două referendumuri – consultativ și legislativ, care ulterior au foste declarate ilegale de către autoritățile centrale. Decizia privind organizarea plebiscitelor a fost luată în noiembrie 2013, ca urmare a parafării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Acest context al relațiilor dintre autoritățile centrale și cele din autonomie au atras atenția internațională.

Astfel, în 2015, Parlamentul s-a adresat organizației CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, pentru oferirea serviciilor de mediere și expertiză, în vederea stabilirii unui dialog constructiv între Chișinău și Comrat. Ca urmare, în noiembrie 2015, a fost creat Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia.

Pe tot parcursul procesului, membrii grupului de lucru, deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și aleșii Adunării Populare, au adoptat un șir de decizii pentru îmbunătățirea mecanismelor existente și crearea unor proceduri noi pentru clarificarea competențelor autonomiei și prevenirea eventualelor neclarități dintre autoritățile centrale și UTA Găgăuzia.

Larisa Voloh, co-președintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia: „Obiectivele care au stat la baza creării grupului de lucru au fost stabilirea unui dialog permanent parlamentar între autoritățile din Găgăuzia și Parlament dar și crearea unor mecanisme pentru clarificarea competențele autonomiei și prevenirea eventualelor neînțegeri între cele două părți”.

Alexandr Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării Populare: „Partenerii externi și Chișinăul au decis să-și unească eforturile pentru a crea o platformă instituțională pentru o colaborare permanentă dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #referendum

Cele trei lacuri din Parcul-Pădure „Râșcani” din Capitală au fost populate cu 1.000 de kilograme de pește. Acțiunea a avut loc astăzi și este ultima de acest fel organizată de municipalitate în această toamnă.

Potrivit primarului general al Capitalei, Ion Ceban, în urma acestei intervenții au fost populate cu pește toate lacurile municipale din Chișinău.

Edilul susține că măsura are drept scop menținerea curățeniei lacurilor, protejarea viețuitoarelor acvatice și păstrarea unui mediu sănătos în zonele verzi ale orașului. Acțiunea a fost organizată și la propunerea pescarilor.

În ultimii ani, Parcul-Pădure „Râșcani” a trecut prin mai multe lucrări de modernizare. Au fost amenajate alei, terenuri de joacă și zone de relaxare, au fost reabilitate faleza și scările de acces, iar pentru persoanele cu mobilitate redusă a fost construită o rampă.

Ion Ceban a anunțat că lucrările de amenajare vor continua, inclusiv prin reabilitarea altor alei din parc.