La 2 februarie 2014, locuitorii autonomiei au fost chemați să participe la două referendumuri – consultativ și legislativ, care ulterior au foste declarate ilegale de către autoritățile centrale. Decizia privind organizarea plebiscitelor a fost luată în noiembrie 2013, ca urmare a parafării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Acest context al relațiilor dintre autoritățile centrale și cele din autonomie au atras atenția internațională.

Astfel, în 2015, Parlamentul s-a adresat organizației CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, pentru oferirea serviciilor de mediere și expertiză, în vederea stabilirii unui dialog constructiv între Chișinău și Comrat. Ca urmare, în noiembrie 2015, a fost creat Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia.

Pe tot parcursul procesului, membrii grupului de lucru, deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și aleșii Adunării Populare, au adoptat un șir de decizii pentru îmbunătățirea mecanismelor existente și crearea unor proceduri noi pentru clarificarea competențelor autonomiei și prevenirea eventualelor neclarități dintre autoritățile centrale și UTA Găgăuzia.

Larisa Voloh, co-președintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia: „Obiectivele care au stat la baza creării grupului de lucru au fost stabilirea unui dialog permanent parlamentar între autoritățile din Găgăuzia și Parlament dar și crearea unor mecanisme pentru clarificarea competențele autonomiei și prevenirea eventualelor neînțegeri între cele două părți”.

Alexandr Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării Populare: „Partenerii externi și Chișinăul au decis să-și unească eforturile pentru a crea o platformă instituțională pentru o colaborare permanentă dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #referendum

Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) vine cu precizări după ce spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis temporar din cauza unui obiect zburător neidentificat care ar fi pătruns în spațiul aerian al țării. Din acest motiv, aeronavele nu au putut ateriza pe Aeroportul Internațional Chișinău.

„Cele trei aeronave civile care se aflau deja în zbor au fost menținute în așteptare, timp de aproximativ 15 minute, în spațiul aerian al României, după care au fost ghidate în condiții de siguranță către aterizare pe Aeroportul Internațional Chișinău. Alte trei aeronave au rămas la sol pe AIC iar o aeronavă civilă a fost redirecționată și a aterizat la Iași.

Măsurile adoptate au fost orientate exclusiv spre gestionarea prudentă și coordonată a situației, cu prioritate absolută pentru siguranța pasagerilor, a echipajelor și a aeronavelor, în conformitate cu procedurile aplicabile în astfel de circumstanțe”, transmite instituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că potrivit unor canale de monitorizare din Ucraina, ar fi vorba despre o dronă cu reacție, care ar fi intrat pe teritoriul Republicii Moldova și ar fi fost observată inclusiv deasupra Chișinăului. Totodată, autoritățile române au emis o alertă RO-Alert pentru locuitorii din zona Iași, avertizând asupra unui posibil pericol generat de obiecte aeriene.