O listă anuală a celor mai bune 50 de restaurante din lume vine cu o premieră, un oraș care are primele două locuri. Două restaurante din Copenhaga, Danemarca – Noma și Geranium – s-au clasat pe locurile I și II, la ceremonia de decernare a premiilor „The World’s 50 Best Restaurants”.

Noma se află în fruntea listei pentru a cincea oară din 2010 încoace. De la crearea listei, în 2002, restaurantele europene – și ocazional americane – au avut cel mai bun restaurant din lume. Anul acesta situația este la fel.

Clasamentul anual, care este organizat de William Reed Media, cu sediul în Marea Britanie, nu a fost publicat anul trecut din cauza pandemiei, potrivit Mediafax.

Condus de bucătarul Rene Redzepi, Noma este cunoscut pentru „noua bucătărie nordică”. Redzepi produce trei meniuri în fiecare an – există sezonul oceanului, sezonul legumelor și sezonul vânatului și al pădurilor – acesta din urmă având un preț de 2.800 de coroane daneze (436 de dolari) de persoană.

Vinurile costă încă 280 de dolari, iar fiecare meniu include aproximativ 20 de feluri de mâncare. După ce aceleași restaurante au dominat clasamentul de top timp de mai bine de un deceniu, organizația 50 Best a anunțat în 2019 că ocupanții primului loc nu mai pot fi votați în anii următori. Noma s-a închis în 2016 și s-a redeschis într-o nouă locație în 2018, ceea ce l-a făcut eligibil pentru a concura din nou.

Câștigătorii nr. 1 anteriori sunt numiți „The Best of the Best”. Noma se va alătura în curând celor șapte restaurante de pe lista respectivă, care include El Bulli din Spania, The Fat Duck din Marea Britanie și The French Laundry din Statele Unite, precum și „Noma (locația originală)”, așa cum este scris pe listă.

Europa a dominat lista din acest an, cu mult de jumătate dintre restaurante. Asia ocupă opt locuri, Odette din Singapore fiind cel mai bine clasat.

Opt restaurante din America de Nord au intrat în top, iar Pujol din Mexic a fost desemnat „Cel mai bun restaurant din America de Nord”.

America de Sud a ocupat șase locuri, cu Central și Maido, ambele din Peru în primele 10 restaurante. Africa a intrat pe listă, cu Wolfgat din Africa de Sud, care a ocupat locul 50. Spania are șase restaurante înscrise pe listă – cele mai multe dintre toate țările. Mai mult de jumătate dintre acestea sunt situate în Țara Bascilor.

Clasamentul este stabilit de aproximativ 1 040 de persoane din industrie, denumite „academia”. Aceștia sunt scriitori culinari, critici, bucătari și proprietari de restaurante din 26 de regiuni geografice din întreaga lume. Cel puțin 25% dintre membrii academiei din fiecare regiune se schimbă în fiecare an. Fiecare membru alege 10 restaurante, fără a exista cerințe prestabilite.

Lista completă a restaurantelor

Noma (Copenhaga, Danemarca)
Geranium (Copenhaga, Danemarca)
Asador Etxebarri (Atxondo, Spania)
Central (Lima, Peru)
Disfrutar (Barcelona, Spania)
Frantzen (Stockholm, Suedia)
Maido (Lima, Peru)
Odette (Singapore)
Pujol (Mexico City, Mexic)
The Chairman (Hong Kong, China)
Den (Tokyo, Japonia)
Steirereck (Viena, Austria)
Don Julio (Buenos Aires, Argentina)
Mugaritz (San Sebastian, Spania)
Lido 84 (Gardone Riviera, Italia)
Elkano (Getaria, Spania)
A Casa do Porco (Sao Paulo, Brazilia)
Piazza Duomo (Alba, Italia)
Narisawa (Tokyo, Japonia)
Diverxo (Madrid, Spania)
Hisa Franko (Kobarid, Slovenia)
Cosme (New York City, SUA)
Arpege (Paris, Franța)
Septime (Paris, Franța)
White Rabbit (Moscova, Rusia)
Le Calandre (Rubano, Italia)
Quintonil (Mexico City, Mexic)
Benu (San Francisco, SUA)
Reale (Castel di Sangro, Italia)
Twins Garden (Moscova, Rusia)
Restaurant Tim Raue (Berlin, Germania)
The Clove Club (Londra, Regatul Unit)
Lyle’s (Londra, Marea Britanie)
Burnt Ends (Singapore)
Ultraviolet by Paul Pairet (Shanghai, China)
Hof Van Cleve (Kruishoutem, Belgia)
SingleThread (Healdsburg, California, SUA)
Borago (Santiago, Chile)
Florilege (Tokyo, Japonia)
Suhring (Bangkok, Thailanda)
Alleno Paris au Pavillion Ledoyen (Paris, Franța)
Belcanto (Lisabona, Portugalia)
Atomix (New York City, SUA)
Le Bernardin (New York City, SUA)
Nobelhart & Schmutzig (Berlin, Germania)
Leo (Bogotá, Columbia)
Maaemo (Oslo, Norvegia)
Atelier Crenn (San Francisco, SUA)
Azurmendi (Larrabetzu, Spania)
Wolfgat (Paternoster, Africa de Sud)

Sursa: descopera.ro

#clasament #lista #restaurant

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.