Cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, Google anunță premierea celor mai apreciate afaceri din domeniul HoReCa, de pe Google Maps. În listă se regăsesc mai multe afaceri printre care și o cafenea a familiei Memish, din Slatina, familie care a deschis și o bragagerie, considerată cea mai veche afacere privată, cu funcționare neîntreruptă, din România, scrie Bani.md.

Astfel, din țara vecină, România, sunt premiate 31 de afaceri din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României și 4 domenii de activitate, cu cel mai mare rating pe Google Maps în regiunea și sectorul din care fac parte – a anunțat, luni, compania americană, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro.

Fiecare afacere câștigătoare primește trofeul „Recenzia de Aur” din partea Google, ca apreciere a calității serviciilor și produselor oferite, reflectate în recenziile de pe Google Maps.

Proiectul în cadrul căruia Google acordă premiile „Recenzia de Aur” vizează companiile din domeniul HoReCa care sunt verificate prin serviciul Google Compania mea. Companiile trebuie să aibă profilul actualizat cu toate detaliile (adresă, program, telefon, etc.) și să fie active prin publicarea de actualizări constante, să aibă cel puțin 100 de recenzii pe Google Maps și un minim de 4,5 stele. Sunt premiate cele mai apreciate companii, ca rating și număr de recenzii, din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, pe 4 domenii de activitate din zona HoReCa: restaurante, hoteluri, centre spa și cafenele.

Pe lista firmelor premiate se numără și cafeneaua „Enver Memish & Fiii” din Slatina. Aceasta este a doua afacere a celebrei familii de albanezi din România. Familia Memish a deschis tot în Slatina, și bragageria „Atletul Albanez”, în anul 1939, care este probabil cea mai veche afacere privată din România, care a putut funcționa ca atare și în perioada comunistă.

Citiți articolul integral pe BANI.MD.

#Google #HoReCa #recenzie

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.