Modul în care a fost ales Ombudsmanul de către Parlament a creat noi discuții aprinse între deputata PAS, Olesea Stamate, și deputatul din formațiunea de opoziție a Socialiștilor și Comuniștilor, Grigore Novac, informează Realitatea.md. În timp ce opoziția acuză guvernarea de faptul că a trucat concursul de alegere a Avocatului Poporului, cei de la guvernare spun că de fapt a fost o greșeală de comunicare la mijloc.

„Ați mimat concursul de numire a Avocatului Poporului. Toți spun că voi ați trișat, inclusvi societatea civilă spune acest lucru. Voi ceea ce ați făcut – ați anulat concursurile și ați pus pe cine v-au plăcut. Dacă veți merge așa mai departe – asta se numește acapararea instituțiilor statului, acapararea puterii în stat. Iar cu tempourile acestea veți pune țara în genunchi și nu se va mai numi Republica Moldova”, i-a reproșat Grigore Novac oponentei sale politice.

„Noi nu punem țara în genunchi, noi facem exact ce am promis: curățăm instituțiile statului de oameni corupți. Și acest lucru se va vedea peste patru ani, cand vor avea loc noi alegeri și oamenii vor decide”, a răspuns în replică Olesea Stamate.

Grigore Novac a mai spus că știa cine va fi ales Avocat al Poporului, câteva zile înainte de procedura de vot. În acest sens, deputatul și-a exprimat părerea de rău că cel de-al doilea concurent selectat în finală nu a primit niciun vot din partea majorității parlamentare.

„Pe dl Brighidin eu îl cunosc bine, pentru că avem acțiuni pe linie parlamentară de mai mult timp cu instituția dlui. Dar noi nu am vrut să participăm la acest show concertat. Dna Moloșag a zis direct – că a venit să fie aleasă în Parlament. Au modificat și Regulamentul, au exclus punctajul și au scos metoda de contestare a deciziei. Eu înțeleg că ei își asumă politic acest lucru, dar să o spună deschis”, i-a reproșat Novac.

De cealaltă parte, Olesea Stamate a respins faptul că s-a trișat sau că a fost totul concertat. Ea a recunoscut că la mijloc a fost o lipsă de comunicare eficientă. „Noi am avut o ședință de fracțiune înainte de ședința Parlamenului. O parte din deputați o preferau pe Natalia Moloșag, iar alții au votat pentru dl Brighidin. Și atunci am decis în interiorul fracțiunii ca organizat, în plen, s-o votăm pe dna Moloșag. Avem deputați care la fracțiune l-au votat pe dl Brighidin, dar la ședință au votat candidata Moloșag. Noi am avut un proces pe interior și acest lucru nu s-a văzut, de aceea au apărut întrebări”, a venit cu explicații Olesea Stamate.

#Grigore Novac #Natalia Molosag #Olesea Stamate

Securitatea regională, creșterea prețurilor la energie și consolidarea rezilienței Republicii Moldova au fost printre subiectele discutate de președinta Maia Sandu cu liderii europeni, la Summitul Comunității Politice Europene de la Dublin. Șefa statului a vorbit și despre următorii pași pe care trebuie să îi facă Republica Moldova pentru a avansa în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

După reuniune, Maia Sandu a mulțumit partenerilor europeni pentru sprijinul acordat Republicii Moldova și a subliniat importanța colaborării cu aceștia în perioadele dificile.

„Cu parteneri de nădejde alături, Moldova depășește perioadele grele și își construiește, pas cu pas, viitorul în Uniunea Europeană”, a transmis președinta.

Maia Sandu a participat la summit joi, 12 noiembrie, în capitala Irlandei. Cu o zi înainte, șefa statului a avut o întrevedere cu premierul irlandez Micheál Martin, țara sa fiind gazda reuniunii și deținând în acest semestru președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Tot la Dublin a fost semnat acordul dintre Republica Moldova și Irlanda privind securitatea socială. Documentul le va permite cetățenilor care au muncit legal în ambele țări să cumuleze perioadele de activitate atunci când le este stabilit dreptul la pensie. Acordul este important și pentru comunitatea moldovenească din Irlanda, care numără aproximativ 30.000 de persoane.

Comunitatea Politică Europeană este o platformă de dialog care reunește liderii din aproape 50 de state europene și reprezentanții instituțiilor Uniunii Europene. Înființată în 2022, după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, aceasta oferă un cadru pentru discuții despre securitatea și stabilitatea continentului. Summit-urile sunt organizate de două ori pe an, alternativ în state membre și nemembre ale UE.