Opt pasageri ai unui vas de croazieră, care au fost abandonați pe una dintre insulele statului african São Tomé și Príncipe, după ce s-au întors prea târziu la navă, se chinuie de câteva zile să prindă din urmă vasul Norwegian Dawn în timp ce se deplasează de-a lungul coastei de vest a continentului african. Printre pasageri se numără mai mulți oameni în vârstă, o persoană paraplegică și o femeie gravidă.

Cei opt pasageri au ajuns cu întârziere înapoi la navă pe data de 27 martie curent, după ce s-au plimbat singuri pe insulă sau au făcut un tur privat, și au ratat ultima barcă ce îi mai putea duce înapoi pe vas.

„Cu toate că este o situație foarte nefericită, vizitatorii sunt responsabili să se asigure că se întorc pe vas la timpul stabilit, care este comunicat tuturor prin interfonul navei, în comunicațiile zilnice și postat chiar înainte de ieșirea de pe vas”, a transmis compania.

Aceștia au petrecut 15 ore, călătorind prin șase țări din Africa, pentru a încerca să ajungă din urmă vasul în Gambia, însă acesta nu s-a putut apropia de țărm din cauza nivelului scăzut al apei și a mai petrecut o zi în larg. Grupul încearcă acum să ajungă în Senegal, următoarea oprire programată a vasului de croazieră.

Familia Campbell a spus că unul dintre pasageri a rămas fără medicamente pentru inimă de cinci zile și i s-a făcut rău. Jay Campbell a explicat că organizatorii turului pe care l-au făcut pe insulă i-au asigurat că vor ajunge înapoi pe vas. Operatorul turului l-a anunțat pe căpitanul vasului că pasagerii se află pe drum, dar că vor întârzia. Cu toate că vasul era încă în port când aceștia s-au întors, căpitanul nu i-a lăsat să se întoarcă la bord.

Autoritățile portuare au încercat să îl contacteze pe căpitan, dar acesta a respins apelul. Singurul mod pentru pasageri de a contacta echipajul vasului este prin e-mail, însă aceștia nu le-au răspuns, potrivit lui Campbell. Pentru că nu aveau carduri de credit acceptate în São Tomé și Príncipe, pasagerii au cheltuit mii de dolari de pe cardurile de Visa pentru cazare și alte produse esențiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unul dintre pasageri a avut o urgență medicală și a rămas internată într-un spital de pe insulă. Fiica ei din California încearcă acum să o ajute pe mama ei să se întoarcă în America. Website-ul CruiseMapper.com arată că vasul de croazieră Norwegian Dawn a ajuns marți în portul din Dakar, Senegal.

#Africa #clienti pierduti #nava de croaziera

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare