Parlamentul leton a aprobat joi, în procedură de urgenţă, un act normativ care permite concedierea angajaţilor, atât din sectorul public cât şi din cel privat, care nu se vaccinează anti-COVID-19.

Aproximativ 61% dintre adulţii letoni sunt complet vaccinaţi, mai puţin decât media Uniunii Europene de 75%. Ţara a fost prima din UE care a revenit la izolare în această toamnă, când cazurile de COVID-19 au crescut vertiginos, şi a cerut ajutor medical altor state membre ale UE, în timp ce facilităţi improvizate pentru COVID-19 sunt instalate pe holurile şi în garajele spitalelor.

Noua lege permite întreprinderilor să îi suspende fără plată pe cei nevaccinaţi dacă aceştia refuză fie să se vaccineze, fie, dacă este posibil, să fie transferaţi la muncă la distanţă. Firmele pot apoi să îi concedieze pe angajaţi dacă nu se vaccinează în trei luni de la suspendare, potrivit Mediafax.

Letonia, din nou în lockdown

Letonia este prima ţară din UE care a revenit toamna aceasta la lockdown din cauza creşterii puternice a numărului cazurilor de COVID-19, iar luni a declarat stare de urgenţă sanitară pentru trei luni.

Guvernul de la Riga a cerut ajutor medical extern, în timp ce paturi pentru pacienţii COVID-19 sunt instalate inclusiv pe culoarele sau prin garajele spitalelor copleşite de numărul mare de bolnavi.

Această ţară ce numără mai puţin de două milioane de locuitori a înregistrat joi 2.347 noi cazuri de COVID-19 şi 47 de decese ale unor persoane infectate.

Circa 61% din populaţia adultă letonă este vaccinată anti-COVID-19 cu schema completă, sub media de 75% a UE, Letonia având astfel una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din blocul comunitar după cele din Bulgaria, România şi Croaţia.

#COVID-19 #lege #Letonia

În seara zilei în care Republica Moldova marchează 35 de ani de independență, clădirea Parlamentului este iluminată în culorile tricolorului.

Prin această acțiune, instituția legislativă transmite un mesaj de unitate, demnitate și respect față de valorile care au stat la baza proclamării independenței Republicii Moldova, reafirmând importanța suveranității, libertății și democrației.

Programul dedicat Zilei Independenței a debutat cu depuneri de flori, urmate de o paradă militară la care au participat peste 2 000 de militari și reprezentanți ai structurilor de forță. Seara s-a încheiat cu un concert în cadrul căruia evoluează numeroși artiști autohtoni.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată la 27 august 1991, fiind precedată de mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor 1980, care a revendicat democratizarea societății, revenirea la alfabetul latin, afirmarea limbii române și a identității naționale. Documentul proclamă Republica Moldova drept stat suveran, independent și democratic, care își stabilește în mod liber politica internă și externă.