Partidul Social Democrat European susține că Ministerul Finanțelor îi discriminează și îi umilește pe funcționarii din primării, în raport cu cei din administrația centrală. Vadim Brînzaniuc, vicepreședinte PSDE, declară că din 1 iulie, funcționarii locali vor primi salarii de trei ori mai mici decât colegii lor de la Guvern.

„Guvernarea nu încetează să își demonstreze ineficiența și să producă decepții în fiecare zi. De data asta, victimele Guvernului sunt funcționarii publici. Nu toți, dar majoritatea. Din 1 iulie, un funcționar public dintr-un sat din nordul Moldovei, un funcționar din Primăria Chișinău sau dintr-o pretură de sector, de exemplu, va merge la muncă. Va începe să lucreze, așa cum o face în fiecare zi, își va respecta întocmai toate atribuțiile. La final de lună, pe card îi vor intra șapte mii de lei.

Tot din 1 iulie, un funcționar de la Guvern sau minister, care are exact aceleași atribuții și care prestează același volum de lucru, la final de lună va ridica un salariu de cel puțin trei ori mai mare – de 20 de mii de lei. Doi funcționari, unul din administrația locală, altul din administrația centrală, pentru același volum de muncă și pentru aceleași atribuții vor avea salarii complet diferite, neproporționale. Așa a decis Ministerul Finanțelor – să promoveze inechitatea, să discrimineze oamenii, să-i umilească.

Și asta în condițiile în care, potrivit prevederilor legale, sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar trebui să respecte niște principii clare: nediscriminare, echitate, asigurarea tratamentului egal și a remunerării egale pentru muncă de valoare egală. Cum să fie motivați funcționarii publici să lucreze în primării? Și să mai demonstreze performanță în asemenea condiții?

Ministrul Finanțelor, Veronica Sirețeanu-Vragaleva, a declarat, într-o emisiune tv că majorarea are drept scop „fortificarea minților” care elaborează politici. Temerea noastră este că, încet-încet, cu această abordare discriminatorie, nu va mai avea cine implementa politicile elaborate de „mințile fortificate”. Partidul Social Democrat European din Moldova cere Guvernului să intervină și să elimine această inechitate. Funcționarii profesioniști și cu expertiză pleacă. Primăriile din țară au ajuns să rămână fără angajați. Dacă această atitudine va continua, vom distruge complet primăriile din țară”.

#functionari #Primării #PSDE #salarii

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.