Temperaturile au scăzut brusc în toată Noua Zeelandă, pe fondul unui val de frig din Antarctica. La Wellington a nins pentru prima dată în ultimii 15 ani, iar locuitorii unui oraș din sud au putut schia pe străzi, relatează The Guardian.

Frontul atmosferic a ajuns marți, aducând temperaturi foarte scăzute, îngheț, ninsori și vânt tăios. Condițiile s-au menținut și miercuri dimineață, când trei localități din Insula de Sud au înregistrat -9 °C. Unele autostrăzi au fost închise, iar coasta de est a Insulei de Nord a fost lovită de furtuni cu grindină.

Marți după-amiază, la Wellington a căzut un amestec de lapoviță și zăpadă până la nivelul mării — pentru prima dată în 11 ani. Angajații au ieșit din birouri să se bucure de ninsoare, iar locuitorii au inundat rețelele sociale cu imagini și mesaje de entuziasm.

La Dunedin, elevii au fost trimiși acasă marți după ce zăpada a acoperit orașul, iar mulți au profitat de vreme pentru a se da cu snowboardul pe străzi. Un schior a coborât în viteză pe strada Baldwin, recunoscută de Guinness World Records drept cea mai abruptă din lume.

Mai la nord, plaja New Brighton din Christchurch a fost acoperită de zăpadă, iar un avion a renunțat să aterizeze pe Aeroportul Internațional din Christchurch din cauza vântului și ploii. Poliția a intervenit după mai multe accidente cauzate de drumurile îngheațate și a îndemnat populația să evite deplasările.

Temperaturile urmau să crească miercuri, dar să scadă din nou peste noapte — joi urmând să fie cea mai rece dimineață a anului în unele regiuni, potrivit Metservice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, Transpower, operatorul rețelei naționale de energie electrică, a anunțat un consum record miercuri dimineață și a avertizat asupra riscului unei penurii de energie vineri dimineață.

#ninsoare #Noua Zeelanda #vara

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.