Candidatul desemnat la funcția prim-ministru, Vasile Tofan, explică de la tribuna Parlamentului de ce nu reduce numărul ministerelor, subiect care a fost discutat de nenumărate ori în ultima perioadă.

„Primul meu instinct a fost, într-adevăr, să revedem numărul ministerelor, inclusiv, eventual, în ideea comasării. Și am avut o dezbatere, prin intern, pe acest subiect. Recunosc că această discuție a fost. Eu sunt însă o persoană a datelor. Și m-am uitat la date. Înțelegeți, chiar dacă aș dori să fac astfel de comasări, beneficiile lor ar fi mult inferioare acelei disruperi care ar fi cauzate de ele. De exemplu, să luăm, veșnica victimă a astfel de comasări este cultura. Veșnic este băgată în alt minister. Avem la cultura, la moment, sub 50 de oameni care lucrează. Care ar fi efectul economic a unei comasări, de exemplu, a Ministerului Culturii? În comparație cu disruperea care o cauzează, foi de antet nou, ștampile noi, reorganizare nouă. Oamenii nu fac nimic timp de 3 luni pentru că așteaptă efectul acestei comasări. Și mi-am spus că nu vreau să fiu populist, nu vreau să fiu o persoană care vine doar să bifeze politic acolo cu, uite, am comasat 2 sau 3 ministere, creând mult mai mult haos în proces…”, explică Tofan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, în Republica Moldova există 14 ministere. În structura Guvernului Republicii Moldova sunt aprobați 2 vicepremieri fără portofoliu.

Până la preluarea puterii de către PAS în august 2021, în Republica Moldova existau 9 ministere.

#cultura #ministere #Vasile Tofan

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.