Secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, a comentat cuvintele scandaloase ale Papei, care a cerut Ucrainei să „aibă curajul steagului alb”, recunoscând că primul pas ar trebui să fie făcut de țara agresoare, potrivit Corriere Della Sera.

Parolin, care este un consilier apropiat al pontifului și conduce diplomația Sfântului Scaun, a fost întrebat de ce Papa a oferit îndemnuri doar către o parte, Ucraina, care a fost atacată de Rusia. Ca răspuns, el a amintit declarația lui Francisc I din 25 februarie, amintind că acolo pontiful a vorbit în favoarea „creării condițiilor pentru o soluție diplomatică care să asigure o pace dreaptă și durabilă”.

„În acest sens, este evident că crearea unor astfel de condiții nu depinde doar de o parte, ci de ambele, iar prima condiție, în opinia mea, este tocmai încetarea agresiunii”, a spus Parolin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El a subliniat că Papa a vorbit despre „curajul de a negocia” și acest lucru nu a însemnat un apel la capitulare.

„Sfântul Scaun aderă la această linie și continuă să ceară un armistițiu. Iar agresorii trebuie să fie cei care încetează focul și deschid ușa negocierilor. Sfântul Părinte explică faptul că disponibilitatea de a negocia nu este slăbiciune, ci forță, nu este vorba de a renunța, ci de curaj. Și ne spune că trebuie să prețuim mai mult viețile umane, sutele de mii de vieți umane care au căzut victime acestui război în inima Europei”, a spus cardinalul Parolin.

El a adăugat că acest apel este relevant pentru războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu și alte războaie din lume.

#Papa de la Roma #Pietro Parolin #Ucraina

Cu o populație de 450,6 milioane de locuitori, Uniunea Europeană se apropie de un vârf demografic istoric, urmând însă ca numărul locuitorilor săi să scadă în deceniile următoare, potrivit unui raport publicat, care subliniază totodată provocările majore generate de îmbătrânirea populației europene, relatează hotnews.ro.

Conform Centrului Comun de Cercetare (JRC), institut afiliat Comisiei Europene, se estimează că numărul europenilor va crește ușor până în 2029, ajungând la aproximativ 453,3 milioane, înainte de a intra într-un declin lent, dar susținut.

Ulterior, se preconizează că, până în 2050, populația Europei va ajunge la 445 de milioane de locuitori, scăzând la 398,8 milioane până în 2100 – un nivel comparabil cu cel de la sfârșitul anilor ’70.

În același timp, europenii trăiesc mai mult decât oricând: speranța de viață a ajuns la 81,5 ani în 2024, datorită progreselor medicale și îmbunătățirii condițiilor de viață.

Cum va arăta viitorul demografic al Europei

Până în 2050, aproape unul din trei locuitori ai UE va avea vârsta de 65 de ani sau peste, comparativ cu unul din cinci în prezent.

Până în 2100, speranța de viață ar putea depăși 90 de ani pentru femei și 86 de ani pentru bărbați. Un copil născut în Uniunea Europeană în 2023 se poate aștepta să trăiască până la vârsta de 75,3 ani fără a suferi de boli grave.

Uniunea Europeană recunoaște că aceste tendințe aduc „provocări majore”: deficit de forță de muncă, presiune asupra finanțelor publice și presiune asupra sistemelor de sănătate, educație și formare profesională, precum și asupra coeziunii teritoriale.

Cu toate acestea, ele creează și noi piețe, centrate pe așa-zisa „silver economy” („economia argintie”, aluzie la firele de păr alb apărute în procesul de îmbătrânire), care oferă produse și servicii pentru persoanele în vârstă, inclusiv inovații în domeniul sănătății și tehnologiei.

„Una dintre cele mai mari realizări ale noastre”

„Trăim vieți mai lungi și mai sănătoase decât oricând – una dintre cele mai mari realizări ale noastre. Dar schimbările demografice transformă societățile, economiile și piețele muncii noastre și trebuie să acționăm acum pentru a transforma această transformare într-o oportunitate”, a declarat comisarul european Dubravka Suica.

Îmbunătățirea productivității și reducerea șomajului vor fi esențiale pentru a compensa efectele unei forțe de muncă în scădere, insistă UE.

În prezent, aproape 20% dintre persoanele în vârstă de muncă se află în afara pieței muncii. Decalajul de ocupare a forței de muncă dintre bărbați și femei rămâne la 10 puncte procentuale, în timp ce 8 milioane de tineri nu sunt nici angajați, nici nu urmează un program de educație sau formare profesională.

Raportul mai menționează că imigrația „joacă un rol din ce în ce mai important în tendințele demografice, compensând parțial efectele negative ale îmbătrânirii demografice și ale scăderii forței de muncă”, fără a putea însă modifica semnificativ traiectoria demografică a UE.