Moldovenii care vor dori să se întoarcă în țară după o perioadă petrecută în străinătate vor beneficia de facilități vamale și fiscale la importul unui automobil, proiect de lege înaintat de către președinta țării, Maia Sandu, și votat în lectură finală de către deputați în lectură finală, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 29 iulie.

Potrivit proiectului de lege, cetățenii Republicii Moldova care au locuit peste hotare cel puțin trei ani vor putea introduce pe teritoriul țării, la revenire, cu anumite facilități fiscale, bunuri personale – obiecte de uz casnic, mobilă, echipamente şi câte un automobil de familie.

Cetățenii vor trebui să respecte anumite condiții. De exemplu, termenul de exploatare a mijlocului de transport nu trebuie să depășească nouă ani din momentul fabricării, iar valoarea în vamă să nu depășească 400 000 de lei.

Totodată, mijlocul de transport nu va putea fi comercializat, gajat, donat, dat în posesie sau folosință timp de 3 ani. De asemenea, acesta nu trebuie să prezinte defecte şi/sau deteriorări vizibile generate de accidente în traficul rutier sau de forță majoră, să nu fie destinată activității comerciale sau de producție și să întrunească condițiile prescrise în proiect privind capacitatea cilindrică a motorului.

Modificările legislative vor reduce costurile procesului de revenire a cetățenilor Republicii Moldova, vor motiva luarea deciziei de a reveni în țară a moldovenilor, vor încuraja reunirea familiilor și vor contribui la consolidarea societății.

#automobil #diasporat #Maia Sandu #moldoveni #proiect de lege

Republica Moldova a beneficiat anul trecut de asistență externă în valoare de 1,4 miliarde de euro, cea mai mare parte a fondurilor fiind direcționată către energie, economie și educație. Potrivit unui raport prezentat de Cancelaria de Stat, 704,6 milioane de euro din această sumă au fost granturi, transmite IPN.

Față de 2024, când debursările au însumat aproximativ 1,6 miliarde de euro, volumul acestora a scăzut cu circa 10%. Autorii raportului explică diminuarea prin finalizarea unor pachete de urgență acordate în contextul crizei energetice din 2022-2023 și trecerea către implementarea proiectelor multianuale.

Uniunea Europeană a rămas principalul partener extern de dezvoltare al Republicii Moldova, cu debursări de 530,9 milioane de euro, ceea ce reprezintă 36,8% din total. Au urmat Banca Mondială – 171 de milioane de euro, BERD – 162,4 milioane, Germania – 111,4 milioane și România – 86,3 milioane de euro. Împreună, primii cinci parteneri au concentrat peste 74% din totalul debursărilor.

Energia a atras cele mai multe fonduri – 459,9 milioane de euro, sau 31,9% din total. Banii au fost utilizați, între altele, pentru achiziția de gaze pentru regiunea transnistreană, compensații pentru gospodăriile vulnerabile, reabilitarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice, instalarea a peste 41 de mii de contoare inteligente și interconectarea sistemului electroenergetic național la rețeaua europeană ENTSO-E.

Pentru economie au fost debursați 259,8 milioane de euro, iar pentru educație – 118,2 milioane. Apărarea a beneficiat de 90,2 milioane de euro, iar transportul și infrastructura – de 87,9 milioane de euro. Sectorul public a absorbit 88,2% din totalul asistenței, echivalentul a 1,27 miliarde de euro. Sectorului privat i-au revenit 135,1 milioane de euro, iar organizațiilor neguvernamentale – 34,4 milioane.

În anul trecut au fost implementate 714 proiecte de asistență externă, potrivit datelor raportate de partenerii de dezvoltare, dintre care 41 au fost cofinanțate de mai mulți parteneri.