Anul 2025 a fost unul profitabil pentru președinta Curții Constituționale (CC), Domnica Manole. Potrivit declarației de avere și interese personale, aceasta a încasat din salarii, pensie și alte prestații peste 3,2 milioane de lei.

Astfel, din salariul de la CC Manole a ridicat peste 994 de mii de lei sau 82 de mii de lei pe lună. Pensia anuală este de 694 de mii de lei, adică peste 57 de mii de lei pe lună.

Alte 256 de mii de lei au fost încasați pentru indemnizație unică de concediere de la CC, iar aproape 100 de mii de lei sunt diurne obținute atunci, când a mers în vizite de lucru peste hotare.

Peste 1,1 milioane de lei Domnica Manole a primit de la Curtea de Apel Centru. Acești bani i-au fost achitați drept indemnizație la încetarea acțiunii contractului de muncă, salariu neplătit pentru perioada absenței forțate de la muncă și prejudiciul moral.

Asta după ce Domnica Manole a fost achitată în dosarul în care era acuzată de pronunțarea unei hotărâri contrare legii în „dosarul referendumului”, în vara anului 2019. Pe 8 februarie 2023 s-a hotărât că șefa Curții Constituționale va încasa din contul Bugetului de Stat, prin intermediul Ministerului Justiției, suma de 800 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și procuraturii, ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală. La doi ani distanță, în februarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a redus suma de la 800 de mii la 300 de mii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Domnica Manole a fost numită în funcția de judecător al Curții Constituționale prin Hotărârea Parlamentului din 16 august 2019, după ce a picat concursurile organizate de CSM și Guvern. În aprilie 2020 aceasta a fost aleasă președinte al Curții. După expirarea mandatului, Manole a fost din nou numită în funcția de judecător al Curții Constituționale pe un termen de 6 ani, începând cu data de 17 august 2025.

#Domnica Manole #melionar #venituri

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, recunoaște că nu are un răspuns clar la una dintre întrebările care îi sunt adresate frecvent de reprezentanții Comisiei Europene și ai Fondului Monetar Internațional: de ce investițiile din România în Republica Moldova sunt încă atât de puține.

„Această relație ar trebui să fie mult mai puternică și sunt deseori întrebată de reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Fondului Monetar Internațional, de ce sunt atât de puține investiții din România în Moldova. Nu am multe răspunsuri, încerc să caut răspunsuri la această întrebare.Vestea bună este că investiţiile din România în Moldova sunt în creştere”, a declarat Anca Dragu, marți, în cadrul unui eveniment, organizat la Banca Națională a României, notează news.ro, citat de bani.md.

Anca Dragu consideră că relațiile economice dintre cele două state trebuie dezvoltate mai rapid și că există domenii în care investițiile ar putea avea un impact important. Unul dintre acestea este sectorul energetic. Guvernatorul BNM a argumentat că energia poate deveni un avantaj competitiv pentru economii, inclusiv prin investiții în infrastructură și distribuție.

Șefa BNM s-a referit și la necesitatea identificării unor noi avantaje competitive pentru România. În acest context, ea a menționat inteligența artificială și securitatea cibernetică, după ce România ar fi început să piardă din avantajul pe care l-a avut anterior în sectorul IT.

„România a avut un avantaj competitiv în zona IT. E adevărat, cu un stimul fiscal, așa se întâmplă întotdeauna. Dar se pare că am început să pierdem acest avantaj. Și atunci poate am putea să venim cu un avantaj competitiv în zona de inteligență artificială și cybersecurity”, a mai spus Anca Dragu.

Investițiile românești în Moldova sunt estimate la circa 442 de milioane de euro, iar peste 1 700 de companii cu capital românesc activează în țară.